Cele mai necruţătoare pandemii care au decimat omenirea

Cele mai necruţătoare pandemii care au decimat omenirea
Evaluaţi acest articol
(5 voturi)

Sute de milioane de oameni au fost doborâţi, de-a lungul istoriei, de boli epidemice. Ciuma, holera, gripa spaniolă au făcut ravagii secole de-a rândul. Apoi a apărut COVID-19.

Ciuma bubonică

Este provocată de bacteria Yersinia pestis şi este transmisă prin puricii de şobolan. Pentru că ataca şi rozătoarele-gazdă, întâi se produceau extincţii în masă de şobolani, iar puricii se mutau pe unde nimereau, adică la oameni. La început se umflă ganglionii limfatici de sub braţe şi de la gât, după care aceştia se umplu de puroi şi, la ciuma bubonică, se transformă în umflături negre. Există 50% şanse de vindecare spontană.

Şobolanii infestaţi erau purtaţi, de regulă, de navele comerciale, iar boala se răspândea oriunde ajungeau corăbiile. În zona Mediteranei şi în restul Europei au fost cosemnate câteva episoade de o deosebită gravitate:

  • Atena, circa 430 î. H.; nu se ştie precis numărul morţilor, dar oraşul şi împrejurimile au fost aproape pustiite;
  • Ciuma lui Iustinian (541-542);
  • Moartea neagră pe întreg continentul din a doua jumătate a sec. XIV;
  • Marea Ciumă din Londra din 1665-1666;
  • Marea Ciumă din 1738;
  • O a cincea pandemie, paneuropeană, datată 1855.

Se presupune că, de-a lungul timpului, populaţia continentului s-a înjumătăţit din cauza numărului imens de decese.

În ţara noastră, cea mai faimoasă epidemie a fost Ciuma lui Caragea (1813-1814), în care ar fi pierit 90.000 de oameni.

Holera

Este o boală infecţioasă bacteriană gravă, care afectează în mod deosebit intestinul subţire. Boala se manifestă prin tulburări digestive ca diareea gravă, vomitări excesive, care duc la o deshidratare rapidă a bolnavului. Agentul patogen este bacteria numită Vibrionul holeric, răspândit prin ape contaminate. Boala este semnalată prin anul 600 î. Hr. în India, dar ea a fost menţionată, de-a lungul timpului, şi în alte locuri:

  • prin secolul XVIII sunt cazuri de epidemie de holeră peste tot în lume;
  • în secolul XIX a izbucnit o epidemie gravă de holeră în Londra;
  • în Viena apar mai multe epidemii de holeră;
  • în Războiul Crimeii (1853-1856) mor în ambele tabere mai mulţi soldaţi din cauza holerei decât pe câmpul de luptă;
  • prin 1892, epidemia de holeră din Afganistan se extinde în Rusia, iar în portul Hamburg izbucneşte în acelaşi an o epidemie mare (8.600 de morţi);
  • ultima epidemie mare de holeră a avut loc în anul 1991 în Peru, de unde s-a extins în America Latină (400.000 de cazuri).

În România, cele mai grave date privesc holera din 1831, care ar fi dus la pieirea a peste 30.000 de locuitori.

Gripa spaniolă

A fost provocată de un virus asemănător celui responsabil de gripa aviară. Impropriu numită „spaniolă”, a apărut în martie 1918 în cazarma Fort Riley, Kansas, Statele Unite, de unde-a fost purtată de soldaţii americani în Europa, ca să se răspândească pe toate fronturile Primului Război Mondial şi, în cele din urmă, pe tot mapamondul.

Se crede că a făcut mai multe victime decât Moartea neagră. Între 20 şi 50% din întreaga umanitate a trecut prin boală sau a decedat. În primele 25 de săptămâni au murit 25.000.000 de oameni. Spania a primit cea mai grea lovitură, cu circa 8 milioane de victime. Se estimează că gripa spaniolă ar fi ucis între 60 şi 100 de milioane de oameni.

COVID-19

Se ştie cu siguranţă că laboratoare din SUA au transferat cercetarea în domeniul microorganismelor letale în China, pentru că această activitate tocmai fusese interzisă prin lege în America. SARS-CoV-2 face parte din grupa virusurilor gripale şi a fost identificat prima dată într-un focar din Wuhan, China, în decembrie 2019. Încercările de a-i limita răspândirea au eşuat, permiţând virusului să apară în alte zone din China şi, apoi, în întreaga lume. Până la 27 septembrie 2022, pandemia a provocat peste 615 milioane de îmbolnăviri şi 6,53 milioane de decese confirmate, fiind una dintre cele mai mortale din istorie.

Au existat doi factori care au determinat numărul relativ mic de decese:

  • virusul era creat în laborator şi deci cunoscut;
  • medicina este suficient de avansată pentru a produce un remediu. Cu toate că fabricarea a durat destul şi au murit foarte mulţi oameni, vaccinurile au dus la diminuarea numărului de îmbolnăviri şi decese.
Citit 728 ori Ultima modificare Duminică, 19 Februarie 2023 09:41

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.