Cafeaua şi ceaiurile negru, verde sau alb sunt printre cele mai populare băuturi la nivel mondial şi care au o multitudine de beneficii pentru sănătate. Mai mult decât atât, nivelurile de cofeină din sânge ar putea afecta cantitatea de grăsime corporală pe care o aveţi, un factor care, la rândul său, ar putea determina riscul de a dezvolta diabet zaharat de tip 2 şi boli cardiovasculare.
Acestea sunt concluziile unui studiu recent care a folosit markeri genetici pentru a stabili o legătură mai definitivă între nivelurile de cofeină, Indicele de Masă Corporală (IMC) şi riscul de diabet de tip 2.
Echipa de cercetători, de la Institutul Karolinska din Suedia, de la Universitatea Bristol din Marea Britanie şi de la Imperial College London din Marea Britanie, a declarat că băuturile cu cofeină fără calorii ar putea fi explorate ca un potenţial mijloc de a ajuta la reducerea nivelului de grăsime corporală.
„Concentraţiile plasmatice mai mari de cofeină, prezise genetic, au fost asociate cu un IMC mai mic şi cu masa totală de grăsime corporală. În plus, concentraţiile plasmatice mai mari de cofeină prezise genetic au fost asociate cu un risc mai mic de diabet de tip 2. Aproximativ jumătate din efectul cofeinei asupra răspunderii pentru diabetul de tip 2 a fost estimat a fi mediat prin reducerea Indicelui de Masă Corporală“, au scris cercetătorii, în lucrarea lor.
În acest studiu au fost implicate date de la cel puţin 10.000 de persoane, colectate din bazele de date genetice existente, concentrându-se pe variaţiile din gene specifice sau din apropierea acestora, cunoscute ca fiind asociate cu viteza cu care cofeina este descompusă.
Potrivit studiului, în general, cei cu variaţii care afectează genele - şi anume CYP1A2 şi o genă care o reglează, numită AHR - tind să descompună cofeina mai lent, permiţându-i acesteia să rămână mai mult timp în sânge. Cu toate acestea, ei tind, de asemenea, să consume în general mai puţină cofeină.
O abordare aleatorie, randomizare mendeliană, a fost folosită pentru a determina relaţiile cauzale probabile între prezenţa variaţiilor, boli precum diabetul, masa corporală şi factorii legaţi de stilul de viaţă. Astfel, deşi a existat o legătură semnificativă între nivelul de cofeină, IMC şi riscul de diabet zaharat de tip 2, nu a apărut nicio relaţie între cantitatea de cofeină din sânge şi bolile cardiovasculare, inclusiv fibrilaţia atrială, insuficienţa cardiacă şi accidentul vascular cerebral.
Studiile anterioare au legat o creştere moderată şi relativă a consumului de cofeină de o mai bună sănătate a inimii şi de un IMC mai mic, iar noua cercetare adaugă mai multe detalii la ceea ce ştim deja despre efectele pe care le are cafeaua asupra organismului.
Este important de reţinut că efectele cofeinei asupra organismului nu sunt toate pozitive, ceea ce înseamnă că trebuie avut grijă atunci când se cântăresc beneficiile consumului de cofeină - dar acest ultim studiu reprezintă un pas important în evaluarea cantităţii ideale de cofeină.
„Studiile mici, pe termen scurt, au arătat că aportul de cofeină are ca rezultat reducerea greutăţii şi a masei de grăsime, dar efectele pe termen lung ale consumului de cofeină sunt necunoscute. Având în vedere consumul extins de cofeină la nivel mondial, chiar şi micile sale efecte metabolice ar putea avea implicaţii importante asupra sănătăţii“, au explicat cercetătorii, potrivit Science Alert.
