Cum se pregăteau bunicii noștri de ”noaptea cea mare”. Sfaturi
Indicaţiile erau date de cei care aveau experienţă şi şi-au dovedit, de-a lungul timpului, integritatea morală. Foarte posibil desuete în zilele noastre, când tinerii nu mai pășesc neștiutori în căsnicie, este interesant de observat că accentul se punea nu doar pe virtuțile sexuale, ci și pe cele morale, considerate definitorii pentru ”castitate” și garante ale unui mariaj de cursă lungă.
Ne-am întrebat probabil, nu o dată, cum de reușeau bunicii și străbunicii noștri, acum o sută de ani, să intre în căsnicii care au durat o viață și s-au desfășurat fără mari turbulențe, așa cum vedem tot mai des în zilele noaste. Că fiecare își știa rolul, că era educația, obiceiul, neștiința sau cutuma, oricare dintre aceste explicații sunt posibile pentru trăinicia căsniciilor de altă dată. Dar mai era un detaliu, adânc imprimat în conștiința a doi tineri care hotărau să se căsătorească, dar și a celor din mediul familial și social, al căror cuvânt, părere și importanță erau incomparabil mai pregnante decât în zilele noastre.
Sexul, între tabu și detaliul care făcea diferența
Într-o perioadă în care sexul înaintea căsătoriei era complet interzis, singura modalitate prin care puteai vedea cum se desfăşoară acest moment era să locuieşti la ţară şi să dai, din întâmplare, de animalele care se împerechează. Ce făceai, însă, când se apropia noaptea nunţii? Cum te pregăteai? Iată câteva sfaturi date în urmă cu peste o sută de ani de către persoane considerate a avea ”o înaltă ţinută morală”:
Fetele care urmau să se căsătorească trebuiau să îşi cunoască, în primul rând, trupul. În acest sens, cercetătoarea americană Maurice Bigelow menţiona în lucrarea sa ”Sex-education: A Series of Lectures Concerning Knowledge of Sex in its Relation to Human Life”, publicată în 1916: ”Ea trebuia să cunoască denumirile ştiinţifice ale organelor sale, nu pentru că sunt nume vulgare ca şi în cazul băieţilor, ci pentru că, astfel, va avea astfel încredere în sine”.
Bărbaţii trebuiau să ştie că femeile au toate drepturile asupra trupurilor lor. Această idee a fost menționată în cartea ”Womanhood and Marriage”, pe care Bernarr Macfadden, susținător american al culturii fizice, a publicat-o în 1918: ”Odată cu acceptarea ideii libertăţii personale, a apărut, printre femei, şi concepţia conform căreia au dreptul să îşi refuze partenerul, în cazul în care acesta doreşte să aibă relaţii fizice cu ele. Din moment ce dreptul bărbatului asupra femeii sale a fost considerat până acum ca fiind unul de necontestat, le este recomandat femeilor tinere să îşi facă cunoscute intenţiile către soţii lor, înainte ca ele să îşi asume obligaţiile matrimoniale”.
Înainte ca fetele să îşi petreacă prima noapte de dragoste, trebuiau să demonstreze că sunt virgine. Deşi în urmă cu peste un secol, dovada era făcută prin intermediul unei simple urme de sânge, un anume medic Napheys spunea că acest lucru nu este suficient: ”Prezenţa sau absenţa himenului nu dovedeşte nimic. De fapt, niciun indiciu nu le poate demonstra experţilor că o femeie a fost sau nu atinsă de un reprezentant al sexului opus. Singurul test pe care orice bărbat ar trebui să îl facă este să cunoască caracterul viitoarei sale soţii, să îşi dea seama dacă este ignorantă sau dezagreabilă şi să afle dacă este o persoană credincioasă. Când toate aceste condiţii sunt îndeplinite, nu există nicio îndoială că bărbatul şi-a găsit o soţie credincioasă şi castă”.
Tinerii căsătoriţi erau sfătuiţi să nu se epuizeze unul pe celălalt. În urmă cu peste o sută de ani, ”specialiştii” susţineau că noaptea nunţii este un moment de cotitură în viaţa unei femei. Mai mult decât atât, scriitorul britanic Walter Gallichan spunea că sexul din timpul căsătoriei este singura modalitate prin care o femeie îşi poate menţine sănătatea: ”Fiecare medic profesionist ştie faptul că viaţa conjugală este salvarea oricărei femei. Fiecare specialist în boli nervoase şi psihice este conştinent de faptul că o viaţă sexuală sănătoasă este remediul oricărei probleme pe care o poate avea o femeie. Multe femei au conflicte şi dorinţe puse pe seama altor cauze şi nu a singurătăţii, a căsătoriei nearmonioase sau a vieţii materne neîmplinite. Energia anabolică a unei femei funcţionează în strânsă legătură cu forţa catabolică a bărbatului, pentru a completa fiinţa umană. Niciun argument şi nicio eschivare nu va putea elimina această caracteristică a omului”.
Sfaturi pentru prima noapte de dragoste a bărbaților
În acest sens, E.B. Duffey, o scriitoare americană, autoare a mai multor cărți în apărarea drepturilor femeilor, spunea că o singură noapte poate afecta atât viaţa mirelui, cât şi a miresei: ”Pasiunea nu trebuie exprimată cu forţa. Manifestarea ei necesită timp. Dacă tânăra nevastă a fost tratată cu violenţă, dacă vede că soţului ei îi pasă mai mult de propriile dorinţe decât de sentimentele soţiei sale şi dacă soţul exagerează încă din primele zile de căsătorie, nu mai putem vorbi de pasiune. Soţul va fi singurul vinovat, în cazul în care se va afla toată viaţa alături de o femeie nepăsătoare. Este uşor să îţi imaginezi că există relaţii conjugale nesatisfăcătoare provocate de comportamentul ignorant pe care soţul l-a manifestat iniţial. El îşi găseşte o femeie cu care nu se potriveşte şi îi pune la îndoială sentimentele faţă de el, pentru că, datorită naturii sale masculine, nu este capabil să facă dragoste cu pasiune”.
La rândul său, Macfadden spunea că nici femeile nu trebuie să exagereze în viaţa amoroasă, pentru a nu-şi epuiza soţii: ”Soţiile trebuie să înţeleagă că fluidul care face posibilă apariţia vieţii, sperma, este produs în organele bărbatului, iar acestea sunt de mare importanţă pentru dezvoltarea corpului său. De-abia recent a început să fie înţeleasă importanţa reală a fluidului în evoluţia trupului unui bărbat”, era de părere editorialistul american.
(Articol realizat din surse online)
