Agricola Cardaș, biolog, agronom și publicist, creatorul învățământului mediu de zootehnie, s-a născut pe 3 octombrie 1883, la Galați.
După absolvirea Liceului „Vasile Alecsandri” din Galați, a studiat la Facultatea de Științe Iași, Secția de Științe naturale, urmând, în paralel, Seminarul Pedagogic Universitar Iași. Şi-a continuat studiile la Academia de Agricultură Bonn Poppelsdorf din Germania, ca bursier al Academiei Române, obținând aici și doctoratul în 1910.
După întoarcerea în țară, în perioada 1910-1914 a activat ca director al noii Școli Inferioare de Agricultură de la Țigănești, în imediata apropiere a Tecuciului, profesor în cadrul Secției de Științe Agricole, la Facultatea de Științe a Universității din Iași și conferențiar la Catedra de Zootehnie din cadrul Facultății de Științe din Iași. Din 1925 a devenit profesor titular la Facultatea de Științe și la Institutul Agronomic din Iași. Între 1936-1938 a fost decanul Facultății de Științe Agricole a Universității „Al. I. Cuza” din Iași, cu sediul la Chișinău. Prin grija sa, după înființarea Facultății de Științe Agricole din Chișinău, au fost create patru laboratoare de Zootehnie cu ferme didactice și un atelier de material didactic, în care se confecționau mulaje și instrumentar zootehnic. Rezultatele activității științifice îl situează în poziția de fondator al științei zootehnice în Moldova.
În cei peste 40 de ani de carieră didactică, Agricola Cardaş s-a făcut cunoscut drept promotor al învăţământului zootehnic românesc, abordând toate marile probleme specifice agriculturii şi elaborând peste 70 de lucrări privind materialul zootehnic autohton și influența mediului asupra organismului animalelor domestice.
Pentru activitatea sa în domeniul agricol a fost distins cu titlurile de Ofițer al Meritului Agricol, Mare Ofițer al Coroanei României, Mare Ofițer al Ordinului Phoenix, Comandor al Ordinului Steaua României, Ofițer al Ordinului „Polonia Restituita“, Semnul Onorific „Răsplata Muncii pentru 25 ani în Serviciul Statului”.
Ca o recunoaștere oficială a meritelor sale științifice, în 1940 a fost ales membru al Academiei de Științe a României și vicepreședinte al Secției de Biologie aplicată. În martie 1943 a devenit membru corespondent al Academiei de Agricultură din România.
Atât în Galați, cât și în Iași și Tecuci există câte o stradă care poartă numele său.
A încetat din viață pe 30 octombrie 1955, la Iași.
