Atunci când se gândește la corpul său, orice persoană își spune ceva. E un amestec de cum îl percepe, cum îl vede, cum se simte în el și cum se simte cu el printre ceilalți. Asta e imaginea corporală. E ceva ce influențează major viața unui om, indiferent de gen.
Conceptul de imagine corporală a fost introdus de Paul Schilder (1886-1940), psihiatru, psihanalist și cercetător austriac, care a definit-o în acest fel: „Imaginea propriului nostru corp pe care o formăm în minte, adică modul în care corpul ni se înfățișează nouă înșine”. De-atunci și până acum, cei care au studiat psihologia imaginii corporale au completat definiția lui Schindler, care se axa în principal pe felul în care ne percepem corpul, cu tot felul de alte aspecte, iar o definiție la care s-a ajuns ar fi că imaginea corporală se referă la percepțiile, gândurile și sentimentele unei persoane despre propriul ei corp. Această imagine poate să pară la fel de reală cum este corpul în sine, pentru că e o viziune profund personală. Cu toate acestea, ea nu corespunde neapărat cu modul în care corpul tău este perceput de ceilalți. Imaginea corporală poate să fie flexibilă, stabilă sau rigidă, iar uneori – totuși rar – poate să fie atât de distorsionată, încât să fie clasificată ca afecțiune psihică. Se numește tulburare dismorfică corporală și este înrudită cu tulburarea obsesiv-compulsivă.
Vocea rețelelor și percepția
Există o mulțime de studii despre imaginea corporală, mai ales în ultimii ani, când psihologii au devenit tot mai preocupați de efectele rețelelor sociale asupra psihicului. Există, de exemplu, un studiu din 2022 care a analizat efectele pe care social media le are asupra stării de bine și care a arătat, în primul rând, că platformele vizuale (cum e Instagram) sunt mai dăunătoare pentru imaginea corporală decât platformele mai degrabă orientate pe text (cum e Facebook). Apoi, a mai arătat și că a face și a edita selfie-uri sau a folosi filtre, fără a le posta, are efecte negative asupra imaginii corporale, efecte chiar mai dăunătoare decât atunci când și postezi. Există, de asemenea, tot felul de cercetări care sugerează efectele nocive la nivel emoțional ale comentariilor critice publicate în mediul online la adresa aspectului fizic (cyberbullying) – chiar dacă aceste comentarii nu îți sunt adresate direct, ci altor persoane, cunoscute sau necunoscute – și studii despre cum social media cresc riscul de auto-obiectificare, mai ales în rândul adolescenților. Auto-obiectificarea înseamnă că o persoană poate ajunge să se perceapă pe sine, în special propriul corp, mai degrabă ca pe un obiect văzut din exterior, decât ca o ființă umană completă și complexă, cu gânduri, emoții și funcționalitate.
De ce contează imaginea corporală
O imagine corporală negativă duce și la alte probleme în viața de zi cu zi. Prima dintre acestea este scăderea stimei de sine. Iar o stimă de sine scăzută înseamnă că te simți inadecvată ca persoană, că ai o părere proastă despre propria ta valoare și că nu te apreciezi prea mult. Stima de sine are o mare legătură cu imaginea corporală, pentru că, dacă nu-ți place corpul tău și energia și gândurile tale se duc spre o imagine corporală negativă, e greu să-ți placă să fii tu în acel corp.
O altă problemă care apare este legată de anxietate. O anxietate pe care o simți atunci când apari în fața altora, deci în relații. Dacă ție nu îți place și nu-ți accepți corpul, o să presupui că nici celorlalți nu le place aspectul tău fizic. Drept rezultat, o să te simți inadecvat în unele dintre interacțiunile pe care le ai. Apoi, din frica de a fi judecat sau respins de către cei din jur poți să eviți situațiile în care simți că felul în care arăți e analizat cu lupa, cum ar fi la o petrecere. Prin urmare, poate să ducă la o autoizolare. Te izolezi singur, după care eventual te și convingi că ceilalți nu te plac.
Nu de puține ori, depresia și imaginea corporală negativă sunt corelate una cu cealaltă. Uneori, depresia ne poate face să nu ne placă felul în care arătăm, iar alteori se-ntâmplă invers, din cauza imaginii pe care o avem despre corpul nostru, atunci când ea este extrem de afectată, putem să ajungem și la depresie.
Imaginea corporală negativă e responsabilă pentru multe dintre tulburările de alimentație cu care se confruntă unele persoane, în special anorexia nervoasă sau bulimia nervoasă. Acestea sunt probleme care se dezvoltă în timp, nu la primul gând critic al unei persoane despre felul în care arată, și care pun în pericol viața mai ales în cazul tinerilor, așa că, dacă te suspectezi de așa ceva, mergi cât mai curând la un specialist în sănătate mintală. Imaginea corporală și identitatea de gen sunt într-o strânsă legătură. Prin urmare, o persoană care nu consideră că are trăsăturile fizice necesare ca să fie considerată masculină (de exemplu, mușchi sau o anumită înălțime) sau feminină (de exemplu, o anumită formă a corpului sau siluetă) poate să sufere profund. Este și cazul unora dintre persoanele din comunitatea LGBTQIA+.
Și viața sexuală poate să fie afectată major de o imagine corporală negativă. Cum ai putea să fii relaxat și să simți plăcere în timpul sexului, atunci când crezi că trupul tău gol este urât sau inacceptabil? Nu poți, așa că sexul poate să devină o sursă de anxietate sau de stres. În orice caz, nu e ceva plăcut. Dacă, în loc să te lași purtat de fantezie și de simțuri, te concentrezi pe grijile legate de cât de atrăgător sau neatrăgător ești sau încerci să-ți ascunzi corpul atunci când ești privit pe lumină sau atins de partener în anumite zone, sexul devine o întâlnire tensionată pe care mai degrabă ai vrea să o eviți. Există chiar niște cercetători care au dat o denumire acestui lucru – adică pentru auto-monitorizarea conștientă a propriului corp în timpul actului sexual, în locul implicării – și i-au spus „spectatoring”.
Cum să-ți dai seama dacă ești mulțumit de corpul tău
Toată lumea a avut, la un moment-dat, cel puțin o nemulțumire legată de propriul corp, ceea ce nu e în neregulă.
Dacă ești curios cum stau lucrurile între tine și corpul tău, poți să te gândești puțin la următoarele lucruri:
- Sunt aspecte legate de înfățișarea ta care îți displac cu adevărat? Petreci mai mult timp gândindu-te la ce nu îți place în legătură cu aspectul tău fizic decât la ce îți place?
- Petreci mult timp îngrijorându-te în legătură cu ce cred ceilalți despre felul în care arăți?
- Aspectul fizic e extrem de important pentru tine și crezi că spune ceva despre valoarea ta personală?
- Îți revin mereu în minte aceleași gânduri negative despre felul în care arăți, ca un disc stricat? - Eviți anumite activități sau situații pentru că te simți stânjenit(ă) în legătură cu corpul tău?
- Petreci mult timp, efort sau bani încercând să „repari” aspectul fizic sau să atingi perfecțiunea corporală?
-Te bazezi frecvent pe haine sau produse cosmetice pentru a acoperi „defectele” înfățișării tale? - Cauți excesiv dietele ideale, metodele sau exercițiile de remodelare corporală, hainele sau produsele cosmetice care te avantajează cel mai mult?
- Sentimentele legate de înfățișarea ta te împiedică să te accepți sau să te bucuri de viața de zi cu zi? Îți e greu să accepți corpul în care trăiești?
- Ți-ai dori să trăiești în ”alt corp”?
Dacă răspunzi cu ”da” la majoritatea întrebărilor, e posibil ca imaginea corporală personală să-ți provoace unele dificultăți.
Imaginea de sine, o problemă care se tratează
La nivel internațional, există preocupări ale forurilor care se ocupă de sănătatea mintală în ceea ce privește efectele unei imagini corporale negative, pentru că presiunile puternice care ne fac să tindem către idealuri de frumusețe pot duce – și uneori chiar duc – la probleme psihice și fizice. Nu de puține ori, o imagine corporală distorsionată poate să ducă la tulburări alimentare. În ultima vreme, tot mai multă lume ajunge la psiholog acuzând diferite probleme care decurg din afectarea imaginii corporale, au apărut concepte noi (după care, evident, au apărut și hashtag-uri pe social media): body acceptance (acceptare corporală), body positivity (pozitivitate corporală) și body neutrality (neutralitate corporală).
(articol realizat din surse online)
