Cărăbuşi mari cât pietrele de rummy sau lăcuste înaripate cât palma, scarabei în culori metalice demne de cele mai sofisticate filme fantastice sau creaturi marine ciudate, sunt doar câteva dintre sutele de exponate care se află, începând de vineri, la Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii din Galaţi.
Expoziţia aduce o mică parte din rezultatul a patru expediţii în Turcia, Tunisia şi Maroc, efectuate timp de doi ani, de către mai mulţi cercetători români de la Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa” Bucureşti, Societatea de Explorări Oceanografice şi Protecţia Mediului Marin - Oceanic Club Constanţa şi Muzeul de Istorie Naturală şi Arheologie Constanţa.
Iepurele-bijuterie şi slănina din Maroc
Dincolo de ineditul exponatelor, vizitatorii pot primi o adevărată lecţie de viaţă, indiferent dacă ne referim la modul în care schimbările climatice afectează speciile, ori dacă vorbim despre cum să supravieţuieşti muşcăturilor de şarpe, sau înţepăturilor de scorpion.
Dr. Corneliu Pârvu, şeful Secţiei de Faună Terestră a Muzeului de Istorie Naturală Grigore Antipa, ne-a explicat puţin din mecanismul de ceas al vieţii influenţate de schimbările climatice: „Motivul ştiinţific al acestor expediţii este posibilitatea ca cercetătorii români să contribuie la completarea listelor privind ariile de răspândire a speciilor, arii de răspândire care se află în mişcare, din cauza schimbărilor climatice. Vorbim despre schimbările climatice rapide, când speciile nu mai au timp să se adapteze, ci dispar.
Deocamdată, noi am descoperit specii care, în mod normal, nu ar avea ce să caute în anumite areale. Am descoperit, de pildă, o lăcustă călugăriţă care se pare că a ajuns până în nordul Europei şi un greier care a ajuns în Germania, unde, de fapt, nu avea ce să caute! Un alt exemplu: rândunelele nu mai migrează către Africa, ci în sudul Franţei.
Colectarea pe care am făcut-o a respectat prevederile privind ocrotirea naturii, aşa că animalele mari din expoziţie sunt cele găsite deja moarte. Iepurele din Tunisia, pe care îl expunem a fost găsit de noi, călcat de o maşină, pe şosea. Avea capul zdrobit de tot, aşa că l-am reconstituit ca pe o bijuterie…”.
Cât priveşte riscurile şi privaţiunile la care s-au expus participanţii la aceste expediţii, ele sunt la fel de variate, precum speciile expuse.
„Uneori nici nu am conştientizat pericolele. Am găsit un şerpişor nevinovat după care am aflat că este foarte veninos. Dacă ne-ar fi muşcat, nu am fi avut ce să facem, eram în deşert. Apoi mai erau scorpionii; dacă uitai cortul deschis, înainte de culcare trebuia să verifici şi să scuturi totul, ca să poţi dormi. Dar, aşa am trăit… cu ciorbă făcută de noi în Turcia, cu conserve, în Tunisia şi cu slănină, în Maroc!”, a mai povestit Corneliu Pârvu.
Statul nu susţine financiar astfel de expediţii
Din păcate, deşi multipla utilitate a unor astfel de expediţii este evidentă, statul nu le susţine financiar, motiv pentru care cercetătorii sunt nevoiţi să găsească tot felul de soluţii de compromis.
Răzvan Popescu Mirceni, coordonatorul Societăţii de Explorări Oceanografice Oceanic Club Constanţa, a făcut chiar o tristă constatare: „din 1994 şi până în 2005, nu a mai fost organizată nicio expediţie românească instituţionalizată. Din păcate, statul nu ne susţine financiar şi noi suntem singurii care facem aşa ceva”.
Lipsa implicării statului în astfel de proiecte este cu atât mai nefericită cu cât cercetătorii români dovedesc, inclusiv prin descoperirea de noi specii, importanţa şcolii româneşti de biologie. Din zecile de mii de insecte studiate, cercetătorii români şi-au adus aportul la completarea listelor privind arealul de răspândire în cazul a sute de specii.
În plus, Răzvan Popescu Mirceni spune că „avem şi trei specii noi descoperite, recunoscute de autorităţile internaţionale şi alte şapte, în lucru”.
Printre cele trei specii noi, una chiar a fost botezată cu numele cercetătorului constănţean: „se numeşte «hillara răsvani», este o muscă, iar celelalte două descoperiri sunt de fapt nişte malofage, paraziţi ai păsărilor, unii care sunt răspunzători de răspândirea bolilor la păsări, printre care şi gripa aviară”.
Dincolo de explicaţiile ştiinţifice, extrem de interesante pentru adulţi, nu trebuie neglijat publicul format din copii, care chiar are ce vedea la Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii. Iar preţul biletelor (1,5 lei pentru copii şi 4,5 lei pentru adulţi) nu este deloc un impediment.
