În 2010, în Guatemala, o mega-gaură a înghiţit 15 suflete şi o clădire de trei etaje. Surparea avea gura de 20 de metri şi era adâncă de aproximativ 30 de metri. Cauzele care au dus la această tragedie sunt multiple: o furtună tropicală, erupţia unui vulcan din vecinătate şi o conductă de apă care era fisurată.
În august, 2013, în Statele Unite ale Americii, o mega-gaură lată de 15 metri şi adâncă de 5 metri aproape că a pus la pământ un hotel în care se aflau 35 de persoane. Din fericire, nimeni nu a fost rănit. Evenimentul nu a fost unul izolat, după ce în februarie un bărbat a fost înghiţit cu tot cu patul în care dormea, terenul de sub dormitorul său surpându-se brusc.
Mega-găurile se formează de obicei din cauza eroziunii în subteran pe fondul expunerii prelungite la apă. Desigur, contează şi tipul de sol, cele mai multe surpări de acest fel având loc în zone unde solul este moale. Mega-găurile se formează încet, în timp, pe măsură ce apa erodează subteranul; apa provenită de la inundaţii sau ploi torenţiale şi, fireşte, izvoare subterane. Astfel se creează tuneluri şi eventuale bazine subterane unde apa se adună, erodând stratul de rocă moale şi, în cele mai multe cazuri, mega-găurile sunt precedate de mişcări seismice de magnitudine redusă.
Galaţiul s-a confruntat în ultima perioadă cu inundaţii, amintirea e proaspătă. De asemenea, exită un motiv foarte clar pentru care localitatea în care se întâmplă cele mai multe cutremure din judeţul Galaţi se numeşte Izvoarele: în subteran sunt izvoare. Mai adăugăm şi eventualele exploatări petroliere şi deja scenariul devine foarte probabil. Totuşi, sperăm că nu va fi vorba de aşa ceva şi că localitatea nu va fi înghiţită de pământ.
