Orice reţetă de mâncare japoneză este ocazia unei călătorii imaginare pe un tărâm exotic al aromelor, formelor şi texturilor. Ţara Soarelui Răsare are o cultură culinară bogată, desăvârşită în mii de ani şi care a cucerit încet, încet întreaga lume.
Bucătăria japoneză pune pe primul loc orezul, ingredientul preferat al acestui popor de peste 2.000 de ani. Orezul este atât de important pentru japonezi încât la un moment dat în istorie era folosit drept monedă de schimb, iar cuvântul care denumeşte orezul gătit în limba japoneză mai înseamna şi „mâncare” - cu alte cuvinte, nicio masă fără orez.
Orezul folosit în reţetele de mâncare sau prăjituri are bobul scurt şi devine lipicios când este preparat termic. Japonezii preferă orezul alb, pe care îl consideră mai gustos decât cel brun. Reţetele de sushi, onigiri, chazuke şi multe alte mâncăruri japoneze conţin orez ca ingredient principal. El se poate combina cu alge marine, peşte, legume, condimente, sos de soia, ouă crude sau gătite şi, în general, cu orice îi trece prin cap bucătarului.
Deliciile oceanului
Pentru că ţara este formată din insule, bucătăria japoneză pune accentul foarte mult pe deliciile oferite de ocean: alge, fructe de mare şi desigur peşte şi mamifere marine.
Totuşi, cel mai faimos fel de mâncare din bucătăria japoneză, sushi, nu are la bază peştele crud, aşa cum credem noi, europenii. Există mai multe varietăţi de sushi, iar singurul ingredient comun este orezul, care poate fi combinat cu carne, alge, soia etc. De pildă, inarizushi este o combinaţie de orez şi tofu, pe când chirashizushi conţine orez şi mai multe tipuri de sashimi - carne crudă - care poate fi peşte sau altceva. Cel mai cunoscut tip de sushi este Norimaki, un rulou de peşte şi orez învelit în alge.
Printre ingredientele importante din bucătăria japoneză se numără şi tăiţeii, care în unele reţete culinare pot înlocui orezul. În mod tradiţional, tăiţeii se servesc reci, alături de un sos. Dar japonezii îi includ şi în reţete de supă, un obicei preluat de la chinezi în ultima sută de ani. O altă „marcă înregistrată” a bucătarilor japonezi este sashimi, carnea crudă tăiată în felii foarte subţiri. De obicei este vorba de peşte sau fructe de mare, dar în unele zone se mănâncă şi sashimi de cal, pui sau din organe de vită. O ciudăţenie a japonezilor este Ikizukuri, sashimi de la un animal viu, de obicei peşte. Alte ingrediente ce apar frecvent în reţetele culinare japoneze sunt algele, ouăle de găină sau prepeliţă, tofu şi alte produse din soia, crustaceele, legumele, fructele exotice şi ciupercile - faimoasele maitake, shiitake şi altele cunoscute ca având proprietăţi vindecătoare.
Desigur, nu este uşor să prepari o reţetă din bucătăria japoneză, nu pentru că ele în sine ar fi complicate, ci pentru că ingredientele sunt o raritate la noi. Însă reţetele de sushi, orez japonez sau tăiţei trebuie încercate măcar o dată şi neapărat servite cu ajutorul beţişoarelor.
Mâncăruri specifice anumitor zile
Fiecare lună din an are o dată când se consumă anumite preparate tradiţionale cum ar fi, de exemplu:
1 ianuarie - se mănâncă supa OZONI. Este acea supă cu gust de sos de soia şi moci (cuburi de orez înmuiate în apă fiartă)
7 ianuarie - se consumă NANAKUSAGAYU - orez cu legume.
3 martie - se consumă HAMAGURI - supă cu scoici.
În luna mai se consumă acel peşte proaspăt care se numeşte KATUO, care se poate mânca numai primăvara şi toamna, deoarece, când este foarte tânăr conţine o grăsime gustoasă.
31 decembrie - se mănâncă SOBA - un tip de spaghete. Se spune că cine mănâncă acele paste va avea un an nou lung şi fără multe probleme.
Reţete tradiţionale japoneze
Supă japoneză miso, cu muşchiuleţ de porc
Ingrediente:
2 litri de bulion de legume nesărat, 100 grame de muşchiuleţ de porc, un morcov tăiat fâşii lungi şi subţiri, 2-3 ciuperci chinezeşti negre rehidratate, 100 de grame tofu moale, 2 linguriţe de pastă miso, 2 fire de ceapă verde, puţin ghimbir ras, o lingură sau două de sos de soia light.
Mod de preparare:
Prăjim în foarte puţin ulei bucăţile de porc tăiate lungi şi subţiri, le scoatem apoi şi adăugăm morcovul şi partea albă de la ceapa verde, tăiată fâşii lungi. După un minut, adăugam bulionul de legume clocotit şi ciupercile rehidratate, ghimbirul, sosul soia, adăugăm pasta miso şi lăsăm să clocotească 2-3 minute. Adăugăm pastele fierte separat, stingem focul şi presărăm ceapa verde şi pătrunjel sau coriandru după preferinţă. Se serveşte fierbinte.
Rulouri de peşte cu legume
Ingrediente:
4 bucăţi fileuri de peşte, 150 g ciuperci, 50 g ţelină, 1 bucată morcov, 1 ceapă, 1-2 bucăţi usturoi (căţei), 1 bucată ardei roşu, 1 legătură pătrunjel, 100 g unt, 4 linguri maioneză, 1 linguriţă muştar, 50 g caşcaval ras, 1 linguriţă zeamă lămâie, 1 praf sare, 1 praf piper, ulei.
Mod de preparare:
Căleşte legumele în unt după ce le-ai tocat mărunt - poţi rade morcovul şi ţelina. Separat, tot în unt, se călesc şi ciupercile tăiate felii subţiri. După ce s-au fiert, adaugă ciupercile peste legume şi potriveşte cu condimente după gust. Lasă-le apoi să scadă la foc mic şi adaugă pătrunjelul tocat mic. După ce s-au călit bine, înfăşoară fileurile de peşte cu compoziţia obţinută. Le poţi prinde cu scobitori sau le poţi lega cu aţă. Separat, se prepară maioneza - gălbenuş crud şi fiert, muştar, ulei, zeamă de lămâie, piper - şi se toarnă peste peşte. Presară deasupra caşcavalul ras şi ţine tava la cuptor circa 20 de minute, la foc mare.
