Doina şi Ion Aldea-Teodorovici, militanţi pentru unirea Basarabiei cu România

Doina şi Ion Aldea-Teodorovici, militanţi pentru unirea Basarabiei cu România
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Ion Aldea-Teodorovici s-a născut pe 7 aprilie 1954, în orăşelul Leova, de pe malul Prutului, în Republica Moldova. Instrumentist, compozitor şi solist de succes, cu studii de specialitate: Liceul de Muzică din Chişinău, Şcoala Medie de Muzică din Tiraspol, Facultatea de Compoziţie şi Pedagogie din Chişinău.
Printre primele sale compoziţii au fost ”Crede-mă, iubire”, interpretat de Sofia Rotaru (1973), şi ”Seară albastră”, cu formaţia ”Contemporanul” (din care a făcut parte, în perioada 1975-1981), condusă de compozitorul Mihai Dolgan.
În anul 1981 se căsătoreşte cu Doina Marin, născută pe 15 noiembrie 1958, la Chişinău, participând împreună, în acelaşi an, la o seară de creaţie a poetului Grigore Vieru.

Cântece despre limba română, independenţă şi suveranitate

Respins iniţial la Radioul şi Televiziunea Moldovenească, Ion Aldea-Teodorovici nu a fost dezamăgit şi, împreună cu soţia şi chitara, pleacă pe cont propriu într-un lung turneu prin diferite localităţi din Republica Moldova, compunând între timp muzică simfonică, de cameră, muzică sacră (tatăl său, Cristofor Teodorovici, a fost preot), cântece pentru copii, pentru filme şi pentru diferite spectacole.
Împreună cu soţia sa, a militat neobosit pentru unirea Basarabiei cu România, acest lucru deranjând mai multe cercuri politice de la Bucureşti, Chişinău şi Moscova, dar şi pentru revenirea la limba română şi la alfabetul latin. Au fost primii basarabeni care, în anii '90, au cântat despre Limba Română şi Mihai Eminescu, reuşind să-l reintroducă pe marele poet în cultura locală.
În august 1989, Doina şi Ion Aldea-Teodorovici au susţinut un recital pentru suveranitatea şi independenţa Republicii Moldova la Marea Adunare Naţională de la Chişinău, iar în mai 1992, împreună cu poeţii Grigore Vieru şi Arian Păunescu, au cântat în faţa luptătorilor de pe Nistru, ridicându-le astfel moralul. Se aflau la circa 300 de metri de armele inamicilor, teritoriul din stânga Nistrului fiind controlat de elemente rusofone.

Accidentul fatal de la Coşereni

În noaptea de 29 spre 30 octombrie 1992, pe la ora 2.00, maşina cu care se deplasau Doina şi Ion Aldea-Teodorovici spre Chişinău, venind de la Bucureşti (unde pregăteau inaugurarea teatrului cu nume simbolic, ”Unirea”), a intrat într-un copac în zona localităţii Coşereni, în apropiere de Urziceni, judeţul Ialomiţa. În maşină se aflau patru persoane, şoferul şi un al patrulea pasager scăpând nevătămaţi, în timp ce Doina şi Ion, aflaţi pe bancheta din spate, au fost striviţi între greutatea maşinii şi copacul cu pricina.
Moartea celor doi a fost percepută la timpul respectiv, atât în Republica Moldova cât şi în România, ca o mare tragedie naţională.
Cu toate semnele de întrebare existente, autorităţile nu s-au agitat prea mult pentru investigarea accidentului, catalogându-l ”un simplu accident”, în ciuda faptului că majoritatea indiciilor duceau spre crimă, existând chiar suspiciuni (încă valabile) că Doina şi Ion Aldea-Teodorovici au fost înlăturaţi din motive politice.
Înmormântarea celor doi artişti a avut loc pe 3 noiembrie 1992, la Cimitirul Central Ortodox din Chişinău, cu participarea unui numeros public.

Discografie (parţială)
Pe albumele "Clopotul învierii" şi "Două vieţi şi o dragoste" se regăsesc multe dintre cântecele pe care Doina şi Ion Aldea Teodorovici le-au făcut cunoscute, printre care: ”Eminescu”, ”Două lacrimi gemene”, ”Trei culori”, ”Reaprindeţi candela”, ”Răsai”, ”De ce ne certăm?”, ”Iartă-mă”, ”Hai, hai”, ”Ce farmece”, ”Don Juanii”, ”Ala-bala portocala”, ”Comment ca va?”, ş.a.


Citit 2592 ori Ultima modificare Vineri, 22 Noiembrie 2013 14:47

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.