Dezvăluirile pe care Edward Snowden le-a făcut în 2013 cu privire la interceptările operate de către serviciile americane în întreaga lume au provocat temeri faţă de un adevărat Big Brother atotputernic, în faţa căruia nimic nu mai este privat, relatează AFP.
În centrul undei de şoc care a continuat să se propage de la începutul lui iunie se află un consultant în domeniul informatic care a devenit, la vârsta de 30 de ani, un "whistleblower" (o persoană care lansează un semnal de alarmă) solitar, pe nume Edward Snowden, considerat "trădător" de către numeroşi americani.
În prezent refugiat în Rusia, după ce a fugit din Statele Unite, tânărul a încredinţat presei, în special cotidianului britanic The Guardian, zeci de mii de documente care prezintă detalii despre capacităţile tentaculare ale Agenţiei americane însărcinate cu interceptarea comunicaţiilor, NSA.
Într-unul dintre rarele sale interviuri, Snowden a declarat că speră ca dezvăluirile să conducă la mai multă transparenţă. "Ceea ce ne îngrijorează cel mai mult nu este faptul că supravegherea poate avea loc în vreun plan teoretic, ci că are loc fără ca majoritatea populaţiei să fie măcar la curent cu faptul că este fezabilă", a declarat el pentru revista Time, care l-a clasat pe poziţia a doua ca "omul anului".
Unul dintre programe, introdus în baza faimoasei legi Patriot Act adoptate în 2001, cu numele de cod PRISM, care constituie potrivit NSA "cel mai important instrument" al său, vizează activităţile pe Internet a milioane de persoane din lume, spre marea nemulţumire a giganţilor americani în domeniul Internetului, ca Microsoft, Apple, Google sau Facebook.
Aceste societăţi îşi exprimă în prezent îngrijorarea cu privire la pierderea încrederii clienţilor lor şi reclamă o "reformare a practicilor guvernamentale de supraveghere la nivel mondial".
NSA înregistrează totodată, zilnic, datele localizării a sute de mii de telefoane mobile.
