Deşi nu este un sport chiar atât de popular în România, Formula 1 are milioane de fani în lume şi pe bună dreptate, căci pe lângă talentele înnăscute, mulţi dintre piloţii legendari s-au dovedit a fi oameni extraordinari şi modele demne de urmat în viaţă.
Mereu la limită
Formula 1 a devenit un sport din ce în ce mai sigur datorită reglementărilor care au fost implementate pe parcursul anilor. Cu toate astea, în urmă cu 20-30 de ani, din cei 25 de piloţi care începeau campionatul, statistic, doi dintre ei îşi pierdeau viaţa în timpul unei curse. E lesne de înţeles de ce erau atât de victime. Maşinile erau monştri devoratori de asfalt, cu un raport putere-greutate de aproape unu la unu, atingând cu uşurinţă 300 de kilometri pe oră. De asemenea, piloţii aveau mentalitatea că acest sport are rost doar dacă începi fiecare cursă cu scopul de a câştiga, motiv pentru care, de foarte multe ori, îşi împingeau maşinile la limită, apropiindu-se de graniţa dintre viaţă şi moarte.
Niki Lauda şi James Hunt
Cei doi piloţi din anii 70’, primul austriac, al doilea britanic, au dat extraordinar de multă viaţă campionatelor de Formula 1 în care au participat. Rivalitatea dintre ei a facut ca sportul să ajungă extrem de repede pe prima pagină a ziarelor. Interesant este felul în care cei doi s-au motivat reciproc.
În 1976, în timpul etapei de la Nurburgring, din cauza ploii torenţiale care căzuse, Niki Lauda a convocat o întrunire a tuturor piloţilor pentru a le cere să voteze pentru anularea cursei. James Hunt, rivalul său, a susţinut sus şi tare că etapa trebuie să aibă loc, motivând că austriacul vrea doar să-şi asigure titlul de campion. Cursa a avut loc, iar Niki a suferit un accident teribil, în urma căruia bolidul a luat foc, pilotul fiind blocat în flăcări timp de aproximativ un minut. Transportat de urgenţă la spital, austriacul şi-a revenit într-un timp record şi, după doar şase săptămâni, deşi vizibil desfigurat, a revenit la volanul maşinii sale Ferarri şi a terminat cursa pe locul patru. Cu toate astea, la finalul campionatului din 1976, James Hunt, pilotând un bolid McLaren Honda, a ieşit campion cu doar un punct avans în faţa lui Niki. Austriacul şi-a continuat cariera de pilot, iar James Hunt a devenit prezentator TV şi a murit la vârsta de 41 de ani.
Povestea celor doi a fost ilustrată recent pe marile ecrane, în filmul „Rush”.
Ayrton Senna, cel mai bun pilot din istorie
Brazilianul şi-a început cariera de pilot de curse la vârsta de doar patru ani, când s-a urcat pentru prima oară la volanul unui cart. Ayrton a fost campion mondial de trei ori, în 1988, 1990 şi 1991, pilotând un bolid McLaren Honda. În urma unui sondaj la care au participat peste 200 de foşti şi actuali piloţi, printre care Michael Schumacher, Fernando Alonso sau Jenson Button, brazilianul a fost desemnat cel mai bun pilot din istoria automobilismului.
Pe lângă talentul său înnăscut şi stilul atipic de a conduce, Ayrton Senna era cunoscut pentru rivalitatea sa cu Alain Prost şi pentru curajul cu care se arunca în orice curbă. Practic, brazilianul se poziţiona în aşa fel încât rămânea la latitudinea adversarului său dacă să producă sau nu un accident. În 1994, în timpul cursei de la Imola, Ayrton pierde controlul maşinii sale şi a intrat într-un parapet cu 218 kilometri pe oră, accidentul fiindu-i fatal. Cu doar două zile înainte de cursă, Rubens Barichello a avut şi el un accident destul de grav, dar a scapat cu viaţă, iar în ziua precedentă etapei, în timpul calificărilor, Roland Ratzenberger a suferit un accident fatal. Cu toate astea, Senna a decis să concureze, fiind determinat să câştige.
Ayrton a fost extrem de iubit atât în Brazilia, cât şi în restul lumii, nu doar datorită talentului său de a conduce rapid o maşină, ci şi pentru că a donat milioane de dolari în scopuri caritabile.
Gilles Villeneuve, accident fatal în timpul calificărilor
Un alt pilot legendar, extrem de popular în rândul fanilor sportului, şi-a găsit sfârşitul făcând ceea ce îi plăcea. Canadianul a început cursele tot de mic copil şi a evoluat în unul dintre cei mai spectaculoşi şoferi de Formula 1. Din păcate, şi el şi-a găsit sfârşitul pe pista de curse. În timpul calificărilor pentru etapa din 1982, din Belgia, Gilles s-a ciocnit cu un alt pilot. Bolidul său a fost propulsat în aer, având o viteză de peste 200 de km/h înaintea impactului, după care s-a izbit violent de asfalt, canadianul fiind aruncat la 50 de metri mai în faţă, fără casca de protecţie.
Fiul său, Jacques Villeneuve, a devenit tot pilot de Formula 1 şi a câştigat campionatul mondial în 1997, fiind, chiar şi în prezent, singurul canadian din istorie care a devenit campion.
