Ca români, ştim că înseamnă o iarnă grea. Au fost ani când a nins atât de mult încât toată ţara a fost paralizată. De fapt, situaţia este valabilă în oarecare măsură şi pentru zilele acestea. De cele mai multe ori, meteorologii şi autorităţile au emis avertizări pentru ceea ce a urmat, dar, uneori, şi la noi şi în lume, furtunile au fost atât de violente, încât i-au luat prin surprindere atât pe oamenii de rând, cât şi pe specialişti.
Viscolul din 1888
În 1888, o furtună extrem de violentă a afectat partea de nord-est a Statelor Unite. Fenomenul meteorologic a fost atât de violent încât a rămas în istorie. Datele arată că furtuna a debutat într-o zi de sâmbătă a lunii martie. Până în dimineaţa de luni, New York-ul a fost acoperit de un strat de aproape 60 de centimetri de zăpadă, fiind complet paralizat. Pe măsură ce vremea s-a încălzit, oraşul a fost inundat. În alte zone din nord-estul Statelor Unite stratul de zăpadă a atins peste un metru. Furtuna a curmat viaţa a peste 400 de oameni, în timp ce alţi 100 şi-au pierdut viaţa pe ocean.
Furtuna din 2008, din Tibet
Zona Tibetului este cunoscută pentru altitudinea la care se află (4.786 de metri – cel mai înalt podiş din lume). Cu toate astea, deşi valorile temperaturile scad foarte mult, căderile de zăpadă sunt destul de reduse, prin unele trecători putându-se circula tot anul.
Iarna lui 2008 a fost totuşi ceva diferit. În unele localităţi din zonă a nins continuu timp de peste 36 de ore, stratul de zăpadă atingând chiar şi 2 metri. Căderile masive de precipitaţii au prăbuşit chiar şi case din cauza greutăţii, vieţile a şapte oameni fiind astfel pierdute.
1929, una dintre cele mai cumplite ierni
Pe 11 februarie 1929, în Ţara Bîrsei se înregistra cea mai joasă temperatură din istoria României: -38,5 grade C, minimă atinsă din nou şi în 25 ianuarie 1942. La Câmpina, a îngheţat o întreagă aşezare de ţigani care trăiau în corturi. Mari probleme erau în traficul CFR, aflat la bunăvoinţa mecanicilor de locomotive şi a fochiştilor, după cum acceptau sau refuzau să plece la drum. La sfârşitul lui februarie 1929, o navă grecească s-a scufundat în Marea Neagră, după ce s-a ciocnit cu un imens bloc de gheaţă. Incidentul a fost atît de neobişnuit pentru apele noastre, încît a ocupat spaţii largi în toate ziarele, inclusiv în „Gazeta Transilvaniei“.
Iarna din 1942
Iarna lui 1941-1942 este considerată cea mai geroasă iarnă din România secolului trecut. În acele zile, la multe staţii meteo din ţară s-au înregistrat recorduri termice negative. De altfel, în noaptea de 24 spre 25 ianuarie 1942, temperatura a scăzut sub minus 30 de grade Celsius la 27 de staţii meteorologice, culminând cu minima absolută pe teritoriul României, minus 38,5 grade Celsius.
Şi în Bucureşti s-a atins recordul de frig: la staţia meteorologică Băneasa temperatura a coborât la - 32, 2 grade.
Iarna lui 1954 în România
Din fericire, ţara noastră se află departe de curenţii de aer ai oceanelor. Cu toate astea, au fost cazuri când România a fost lovită de ierni cumplite, care au paralizat toate oraşele afectate. În 1954, conform Aristidei Busuioc, şef climatologie în cadrul Administraţiei Naţionale de Meteorologie, stratul de zăpadă a măsurat între 2 şi 5 metri. Tot atunci, mai precis în perioada 3 – 5 februarie, ne-a lovit şi cel mai puternic viscol înregistrat vreodată în România. În Bucureşti, viteza vântului a fost de 126 de kilometri pe oră, iar cantitatea de zăpadă depusă în ţară a fost copleşitoare.
Situaţia a fost atât de gravă încât în ajutorul armatei au sărit şi oamenii de rând, iniţiativă pe care românii de acum nu o mai au. Drept dovadă avem situaţia din prezent, când majoritatea locuitorilor au decis că cea mai bună modalitate de „a ajuta” autorităţile este să critice pe internet.
Imagini din 1969:
