În luna iulie, în revista „Science” au fost publicate, pe scurt, concluziile unui studiu cu privire la rata de dispariţie a vietăţilor de pe Pământ. Probabil cea mai alarmantă afirmaţie a studiului este că planeta noastră pierde anual între 11.000 şi 58.000 de specii de vietăţi anual. Dacă această concluzie este adevărată, între 0,12 la sută şi 1,16 la sută dintre toate animalele de pe Pământ dispar de la an la an.
Concluzii teribile
Rodolfo Dirzo, cel care a condus acest studiu, cercetător de la Universitatea Stanford, subliniază un aspect alarmant: 40 la sută dintre toate speciile de nevertebrate de pe Pământ au dispărut în ultimii 40-50 de ani. Aproape jumătate dintre speciile de animale fără schelet au dispărut într-o jumătate de viaţă de om.
Cui îi pasă de gândaci?
Viermii, gândacii, păianjenii şi celelalte specii de nevertebrate sunt dezgustătoare şi, cel mai probabil, orice om ar fi mai fericit dacă în casă are mai puţine astfel de vietăţi. Cu toate astea, Dirzo susţine că dacă trendul acesta se menţine, în aproximativ 200 de ani, Terra se va confrunta cu 50 la sută dintre speciile de mamifere dispărute sau pe cale să nu mai existe. Şi aici apare întrebarea firească: va fi şi omul una dintre aceste specii?
Rata de extincţie
În mod natural, toate speciile de animale dispar la un anumit punct şi ar fi în regulă dacă rata de extincţie a vietăţilor de pe Pământ ar fi aceeaşi pe întregul parcursul existenţei planetei. Dar o analiză a aceluiaşi studiu ridică încă un semn de exclamare.
CITEŞTE ŞI: Scenariu SUMBRU/ Cum cred meteorologii că va evolua clima Terrei
Examinând fosilele animalelor care au murit în trecut, specialiştii au reuşit să stabilească rata de extincţie din trecut, iar rezultatul e alarmant: în prezent, speciile de animale de pe Pământ dispar cu o rată de 1.000 de ori mai mare decât cea din trecut. Aceasta sugerează că ne aflăm în pragul celei de-a şasea extincţii globale a vieţii pe Terra. Alţi cercetători avertizează că, dacă nimic nu se schimbă, în jurul anului 2050, biodiversitatea de pe Pământ va fi atât de puternic afectată de influenţa umană încât rata de extincţie se va mări şi mai mult.
O lume definită de oameni
Dacă viitoarele forme de viaţă inteligentă de pe Pământ vor studia fosilele noastre, singura concluzie pe care o vor trage este că oamenii au produs extincţia tuturor vietăţilor, susţine Rodolfo Dirzo. Un specialist ecologist de la Universitatea din California, Truman Young, este de părere că nu încape loc de îndoială, oamenii sunt cei care provoacă acest „dezastru”. El susţine că rata de extincţie a ajuns la acest nivel din cauza activităţilor omului, comparând-o cu cea dinaintea erei noastre, care este infimă. Acesta plusează printr-o paralelă între oameni şi bacterii: noi am avut un impact uriaş asupra planetei, la fel de mare ca acele microorganisme care au creat atmosfera. Diferenţa este că ele au îmbunătăţit traiul pe Pământ pentru toate speciile, în timp ce omul, încet-încet, pare să distrugă condiţiile de viaţă pentru toate speciile.
Cum ne salvăm
Omenirea cunoaşte deja motivele pentru care rata de extincţie a vietăţilor a ajuns atât de ridicată. Principalele patru cauze, conform cercetătorului Rodolfo Dirzo, sunt: distrugerea habitatelor, supraexploatarea, invazia speciilor exotice şi schimbările de climă. Omenirea ştie deja cum să nu taie copaci, cum să nu vâneze o specie până când nu mai are ce vâna şi deţine metode pentru a reduce emisiile de carbon din atmosferă. Problema nu este una de posibilitate, ci dorinţa de a sacrifica puţin din confortul nostru pentru binele întregii planete.
