!mergem în timp şi-n spaţiu? înapoi
şi înainte? suntem mulţi şi multe?...
dare de samă: suntem şi trăim
proiecţia gândirii absolute!
!sigur că da, umblăm şi noi prin cest
inexorabil vis al nu ştiu cărui
necunoscut?... strigăm: sigur că nu!...
şi, negreşit, mă nărui şi te nărui!
!aşa i-am spus... şi credem că aşa-i,
chiar dacă ne fălim c-avem vro ştire
despre acest ascuns hohotitor,
stăpân pe astă silnică gândire!
!şi ne-amăgim că poate fi frumos,
dar şi urât... că ispăşim păcate...
şi ne-agăţăm de steauă, păcăliţi,
taman când se păleşte şi când cade!
!arar, ades... ne strângem, ne crucim,
cerem iertare celui ce ne cheamă
spre ascultare, cică... şi cădem
sub greutatea dărilor de samă!
!păşim abstract/concret, în adevăr?
minciuna-i rodul, plata şi răsplata
şi gândul proiectat în absolut!...
Nu mai gândi... şi toţi şi toate-s gata!
