* (ultima rugăminte) * Te rog frumos, nu te grăbi să ajungi în lumea cealaltă, îmi este frică nu cumva să-ţi treacă prin trup  vreo săgeată trasă de prinţul din Levantcând caută mistreţi cu colţi de argintşi se umple cu iluzii până la cerul unde îngerii şi sfinţii beau agheasmă şi mint!Te rog frumos,este o limită şi o măsură şi o ruşine în toatecele aproape de cerul şi de pământuldomnului Dante,este păcat să pleci în cealaltă lume,unde floarea de tei nu m ...

* (jocuri olimpice) * Jur: ce a fost cu viaţa nu mai schimb, zeii se dau de-a dura prin Olimp, dau muze ofilite pe nimic, nu pot fi tot…şi mi se face frig, iluzii nu mai am, nu mă mai dor, mirarea stă picior peste picior! Şi dacă stele fulgeră şi cad, sunt pulberea cărărilor din sat, adun şi scad ce n-am avut nicicând, admir tristeţea lupului flămând, ruşine mi-i de cerul care nu-i -  decât al meu, mai bine-al nimănui! Sfârşit la timp, mă duc la început:vreau să mă doa ...

* (de la Gina Onicescu) * De-a lungul tăcerii tale se aşează cuvintele  ca nişte soldaţi care ştiu că nu se vor întoarce niciodată acasă, chiar dacă războiul începe devreme sau târziu. A fost prea multă pace inutilă înaintea acestui război fără învingători, în care duşmanii dintr-o parte şi din cealaltă se bat până la moarte numai cu mirare şi flori. E timpul să înceapă,nu mai rezistă aşteptarea cu verzi şi uscate,fiecare soldat se visează erou şi înmormân ...

* (poem dictat de doamna Nicoleta, pentru Ioniţă Manole, la mulţi ani!) * Vine primăvara, vine din Bârlad, trece azi prin gara noastră de atunci, când floreau copacii şi mergeau cu noi, plini de umbre calde şi de păsări lungi, când locomotiva mare pân-la cer fluiera aproape şi stătea încet; fluturam batiste şi dădeam în plâns mult, curat şi simplu pân-la Nazareth; când toţi călătorii plini de rost şi grijimai aveau în suflet ceva drept şi sfântşi plecau la vale şi ...

* (cu prietena scriitorilor, doamna Rica Bejan) *Suntem plictisiţi, să facem ceva deosebit în această lume minunată; dacă nu putem sări din tren, măcar să furăm nişte şine de cale ferată. Numai în acest fel putem să fim salvare pentru Ana domnului Tolstoi; să nu mai meargă nici un tren de la noi până la ea, de la ea până la noi. Am fost şi m-am înţeles cu şeful de gară -  domnul Vronski, îl ştii foarte bine -  şi mi-a spus că o să închidă ochii când vom fura v ...

* (cod amărui) * Desenez cuvinte pe zăpadă, desenez cuvinte pe pământ; oare cine poate să mai creadă că măcar iluzie nu sânt? Oare cine poate să mai steie preţ de cât se stinge un chibrit să citească despre o femeie scrisă chiar de când a răsărit? Scrisă pe ţărână, pe omături din cuvinte care nu s-au spus…Te rog, Doamne, nu cumva să mături de la răsărit pân-la apus! Doamne, ştiu, pe tine nu te doare - eşti prea lesne crezător şi blând…!Cred că scriu cuvint ...

* (lemnărie) * Tata mi-a dat o căruţă frumoasă, dar n-are o roată; văd cum o paşte rugina şi zic: ce căruţă ne/toată! Tata se uită la mine, zâmbeşte şi-ncepe să tacă; cioplesc nişte lemne şi-mi iese o roată aproape întreagă! Mă uit la căruţă…e timpulsă cer ajutor de la tata;doar el îşi aduce amintece este-nceputul şi roata!Bătrânul se uită la minecu vorbă rotundă, înceată:să-ţi dea Dumnezeu lună plină,s-o pui la căruţă drept roată! ...

* (pentru doamna Nicoleta Manole) * Doamne, Doamne, câtă frumuseţe în gara cu tei înfloriţi până mâine, când aştept dinspre Bârlad  să vină trenul cu pâine şi mi se face dor şi foame de  bucată de pâine neagră, cum numai poetului îi este mereu de o tanagră! Doamne, Doamne, unii spuncă viaţa în aşteptare este amară,dar nimeni nu ştie ce viaţă duceşeful de gară,cum aşteaptă în fiecare zi pentru toţisă vină trenul cu pâineşi are grijă să fie toţi teii me ...

* (despre clopot) * începe un clopot să bată a mire plecat după nuntă în urmă se vede mireasa  străină şi foarte măruntă cum poate să plece un mire când curge atâta mirare din luna oprită pe dealuri să afle cum care pe care cum poate un mire să steieaşa deodată pe crucecând cea mai mireasă femeieînvaţă prin lacrimi să urcestrăină şi foarte măruntăfemeia rămâne acasăoricum tot un fel de nuntire...domnul s-o aibă în pază ...

* (despre ţara Rutabaga) * mă bate mama dis-de-dimineaţă şi mă trimite-n zare să pasc vaca şi stau şi văd cum trece calul popii zigzagulat ca-n ţara rutabaga un greier tâmp răsare lângă mine printre parfumuri de nu-mă-uitare şi parcă-mi spune să-i ascut arcuşul că are de cântat la drumul mare visez mătăsuri lunecând pe zâne rămase vii aşa ca prin minune şi feţi frumoşi în catifele scumpe ca soarele-răsare-şi-apune departe undeva în altă zareîncepe nunta...und ...