După ce, săptămâna trecută, premierul României, Emil Boc şi omologul său din Republica Moldova, Vlad Filat, au semnat Convenţia privind micul trafic la frontieră, în urmă cu două zile, textul a fost adoptat şi de Guvernul Republicii Moldova.
Convenţia stabileşte dreptul cetăţenilor moldoveni, care locuiesc de-a lungul frontierei moldo-române, de a avea acces în România fără vize, în baza unor permise speciale, eliberate gratuit.
Cu actele, moldovenii vor putea circula în interiorul României pe o distanţă de cel mult 50 de kilometri de la frontieră. Potrivit presei naţionale, de această convenţie vor beneficia 1.250.000 de cetăţeni din Republica Moldova.
Convenţia vine în continuarea măsurilor luate de ambele guverne vecine: eliminarea vizelor pentru români, dar şi promulgarea legii cetăţeniei, de către preşedintele României, Traian Băsescu.
Comercianţii din Piaţa Ruşilor, documentaţi
Micul trafic de frontieră este o realitate cu care Galaţiul trăieşte de aproape 20 de ani. Din 2007 însă, condiţiile s-au schimbat, căci România de ieri s-a transformat în spaţiul UE de astăzi…
Comercianţii care traversează frecvent graniţa pentru a vine în pieţele Galaţiului diverse produse alimentare sau industriale sunt cei care vor beneficia, în principal, de această convenţie abia semnată de guvernele celor două state.
Ecaterina are 37 de ani, locuieşte „în localitatea Slobozia Mare, la 14 km de graniţă” şi vinde în Piaţa Ruşilor din Galaţi produse alimentare:
„Am început să vindem aici, imediat după Revoluţie, de când cu Podul de Flori… Ce să facem altceva?, nici eu şi nici soţul nu mai suntem angajaţi. El a fost, pe vremuri, şofer la colhoz, iar eu bucătăreasă la o grădiniţă…”.
„Sigur că tratatul acesta ne ajută, chiar am deschis viza care îmi expiră în mai…”. Ecaterina are trei copii acasă: doi, gemeni, de câte 11 ani şi unul mai mare, de 16 ani.
„Se descurcă singuri, ce să facem? Trebuie să îi îmbrăcăm, să îi încălţăm…”, explică femeia. Maria Nicula, de 47 de ani, este singura moldoveancă dispusă să îşi spună numele complet; în rest, oamenii se feresc să îşi dezvăluie identitatea, de parcă ar fi un lucru ruşinos să vinzi în piaţă, pentru a câştiga bani.
„Tot din Slobozia Mare sunt. Ne încadrăm în acest tratat; abia aştept să se aplice. De ce? Păi, pentru că acum, pentru viză îţi trebuie să ai în cont 500 de euro… Problema e de bani! Eu sunt contabilă la un SRL şi câştig cam 1.000 de lei moldoveneşti pe lună”.
„Aici pot face 1.000 de lei într-o săptămână. E drept, e greu, ne trezim de la 3,00, la 4,00 să fim în vamă şi mai ajungem acasă abia seara…”.
Cât vorbeşte cu noi, Maria vinde două pacheţele cu „miez de floarea soarelui cu miere – un leu bucata”. Pe tarabă se înşiră într-o ordine doar de comerciantă ştiută biscuiţii, covrigeii, peştele afumat (13 lei/kg), pungile cu orez, mălai, pachetele cu unt (12 lei/kg), miez de nucă (12 lei/kg), hamsii uscate şi afumate (10 lei/kg) şi gutui galbene şi aromate (de la 1,5 lei/kg până la 3 lei/kg).
„Vin în zilele libere. Acum nu lucrez, de aia sunt aici. Am făcut Facultatea de Pedagogie, predau limba rusă”, ne spune doamna Georgeta, de 50 de ani, din satul Brânza, Raionul Cahul.
„Suntem la 25 de km de graniţă. Ne încadrăm în tratat… e foarte bine că l-au semnat, că este foarte greu să ai în cont 500 de euro… Cât e? Păi eu am salariu, ca pedagog, de 200 de dolari, vă daţi seama…”, ne-a mai spus profesoara care vindea, ruşinată, gutui galbene...
Studenţii apreciază, dar aşteaptă şi alte facilităţi
Şi studenţii basarabeni cunosc textul tratatului şi îl apreciază, deşi, pentru ei, prevederile nu se aplică.
„Totuşi, reprezintă un început şi poate că, pe viitor, ni se vor rezolva şi nouă problemele”, ne-a declarat Alex Jurcăneanu, preşedintele Clubului Studenţilor Basarabeni şi Bucovineni din Galaţi.
Studenţii au şi ei probleme legate de permisul de şedere pe teritoriul României. Este vorba de un grup de aproximativ 40 de studenţi basarabeni, aflaţi în anul I de facultate.
„Deşi statul român le asigură cazarea şi studiile, nu le acordă şi bursă şi pentru acest lucru, pentru permisul de şedere, ei sunt trataţi ca nişte studenţi aflaţi pe locurile cu taxă; ca atare, li se cere o taxă consulară de 120 de euro pentru eliberarea permisului de şedere”.
„Sunt studenţi care ne-au spus clar că părinţii nu le pot da aceşti bani şi că nu vor putea veni la studii”, ne-a spus Alex Jurcăneanu. Şi vicepreşedintele Clubului, Roman Mercuşev, ne-a confirma această problemă:
„Închipuiţi-vă că o familie din Moldova are 200 de dolari venit, de unde să dea şi 120 de euro pentru viză?”. Cei doi studenţi basarabeni spun că obţinerea cetăţeniei române (în baza noii legi promulgate) ar fi o soluţie pentru evitarea taxei consulare, numai că „să sperăm că această lege să meargă bine şi în practică, nu doar în teorie. Eu mă chinui din 2003 să obţin cetăţenie română şi nu am reuşit încă”, ne-a mai spus Roman Mercuşev.
„Nu le poţi pune GPS cetăţenilor…”
„În judeţul Galaţi se aplică această convenţie, pentru că distanţa se calculează în linie dreaptă, perpendicular pe linia de frontieră iar Galaţiul se află, în acest sistem de măsură, la 30 de km de linia de frontieră”.
„Deci, cetăţenii pot circula fără probleme probabil până la Brăila. Spun probabil, pentru că vom şti cu siguranţă în momentul în care vom studia legislaţia, iar până acum nu am primit nici un document oficial privind convenţia”.
„Oricum, va fi greu să îi urmăreşti pe cei care vor intra în ţară, pentru că nu poţi să le pui GPS cetăţenilor… ei pot merge până la Braşov…Oricum, convenţia va avea ca efect scăderea fenomenului de migraţie ilegală”, ne-a declarat şeful Inspectoratului Judeţean al Poliţiei de Frontieră, comisar şef Didel Bădărău.
Explicaţii foto: Moldovenii cumpără alimente de la ei şi la vând la noi, pentru a supravieţui
