Înainte de Crăciun, cea mai mare preocupare este căutatul bradului. Mai înalt sau mai scund, mai bogat sau cu crengi mai puţine, bradul este în centrul atenţiei în orice casă de român. Cumpărat din piaţă sau de la supermarket, natural sau artificial, bradul ne împodobeşte casa şi ne încântă privirile. După ce trec însă sărbătorile de iarnă, brazii naturali se transformă în îngrăşământ.
Anual, la Galaţi se cumpără aproximativ 50.000 de brazi naturali, marea lor majoritate ajungând, după Sf. Ion, la ghenele de gunoi. Unii se întorc cu brazii la supermarket, unde primesc câte un voucher de cumpărături. Cei mai mulţi gălăţeni, însă, îşi duc brazii la gunoi. Din fericire, de câţiva ani, la Galaţi brazii se transformă în… îngrăşământ. Şi asta pentru că Ecosal a achiziţionat un utilaj de tocat. „În fiecare an, toţi brazii sunt recuperaţi de la oameni şi ajung la noi, se toacă. Ei vor ajunge compost. Numărul brazilor este cam acelaşi în fiecare an, bradul natural fiind încă preferat de gălăţeni”, ne-a mărturisit un angajat al Ecosal.
Astfel, angajaţii Ecosal adună brazii de la toate ghenele de gunoi şi îi transportă la Staţia de Sortare şi compostare de la Barboşi. Aici, cu un buldoescavator, brazii sunt transportaţi în utilajul de tocat. După ce sunt puşi în cuva maşinăriei, pomii verzi, care au înveselit casele oamenilor de sărbători, sunt făcuţi bucăţele mici în mai puţin de două minute. Acesta este însă doar primul pas. „Brăduţii pe care i-am colectat zilele acestea din oraş ajung la staţia de compostare a municipiului Galaţi, sunt tocaţi într-un utilaj special, sunt transformaţi într-o tocătură, care apoi este distribuită în brazde. Periodic, aceste brazde sunt întoarse şi umectate, iar în jur de trei - patru luni se transformă în compost. Acest compost este apoi utilizat la întreţinerea spaţiilor verzi din municipiu. Pe scurt, ajung un îngrăşământ natural, folosit pentru spaţiile verzi din municipiul nostru”, ne-a declarat Mirela Furtună (foto 3, galerie), directorul Ecosal Galaţi.
Acest îngrăşământ poate fi însă şi comercializat. „Am avut şi solicitări din partea agricultorilor. Dacă avem surplus de compost, după ce asigurăm necesarul municipiului, le putem da şi dumnealor, contra cost. O tonă de compost ajunge la 150 de lei”, a conchis Mirela Furtună.
Aşadar, după ce au stat împodobiţi cu beteală şi globuri, brăduţii contribuie la îmbunătăţirea solului din Galaţi şi nu numai.
