Ieri, la Parcul de Soft, a început o întâlnire a reprezentanţilor administraţiei publice locale din Regiunea de Dezvoltare Sud-Est, discuţiile urmând să se desfăşoare în cadrul proiectului „Oraşele României Împotriva Schimbărilor Climatice: înainte şi după Copenhaga 2009”.
La discuţii erau aşteptaţi reprezentanţi ai primăriilor, consiliilor judeţene, agenţiilor pentru protecţia mediului şi altor organisme cu atribuţii în domeniul energiei din Regiunea de Dezvoltare Sud-Est, adică din judeţele Galaţi, Brăila, Tulcea, Constanţa, Vrancea şi Buzău.
Dimineaţă, la începutul întâlnirii, prezenţa făcută de Gabriela Blându, coordonatoarea proiectului, suna însă cam aşa: „sunt prezenţi reprezentanţi din Galaţi, Brăila, Tulcea, Buzău, Tecuci (?!) şi … Constanţa este pe drum”.
În sala mică, înghesuiţi unii în alţii cei prezenţi au urmărit prezentarea cadrului legislativ, instituţional, economic şi financiar în privinţa schimbărilor climatice.
Aşa am aflat că întâlnirea de la Galaţi este ultima (dintr-o serie de opt, pe regiuni de dezvoltare) şi că în urma discuţiilor purtate cu toţi partenerii din ţară, se vor redacta nişte studii privind inventarierea a emisiilor de gaze cu efect de seră.
Conştientă de combinatul siderurgic, principal poluator, am întrebat-o pe Gabriela Blându de ce a fost ales Galaţiul ca punct de discuţie pe Regiunea de Sud -Est şi de ce a rămas la coadă această regiune?
„De ce la Galaţi? Pentru că aici e Agenţia Regională de Protecţia Mediului şi am crezut că participarea va fi mai puternică… De ce e ultima regiune de dezvoltare? E doar o chestiune de planificare în timp. Una dintre regiuni trebuia să fie ultima…”, ne-a răspuns Gabriela Blându.
Dincolo de faptul că fie nu cunoştea specificul „poluant” al zonei Galaţi, coordonatoarea de proiect ne-a dat exemple de oraşe din ţară care au început să aplice măsuri locale pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră:
„La Vatra Dornei există centrala pe rumeguş (care nu doar că valorifică biomasa, dar altfel, rumeguşul se descompunea anaerob şi ar fi crescut emisiile de gaze cu efect de seră), la Giurgiu sunt panouri solare pentru apă caldă în şcoli şi agent termic pentru şase blocuri, la Făgăraş, la fel, s-a reabilitat sistemul de încălzire…”.
„Până la urmă vorbim de măsuri punctuale, precum educarea angajaţilor din primării să stingă lumina când ies din birou şi calculatorul când pleacă, sau să se instituie restricţii de circulaţie în zone centrale, ori captarea de gaz metan de la gropile de gunoi”.
Rolul nostru este să determinăm autorităţile locale să închege aceste măsuri punctuale în strategii locale coerente”.
Sincer, am mers, ieri, la această întâlnire, aşteptându-mă să văd reprezentanţi ai administraţiilor locale din şase judeţe cum caută soluţii reale pentru ceea ce generic şi ironic numim „salvarea balenelor”.
Am găsit doar pliante (impecabil realizate, ce-i drept!), confuzia între municipiile reşedinţă de judeţ şi celelalte municipii şi o slabă cunoaştere a situaţiei actuale de la Galaţi privind nivelul de poluare. Este drept, am asistat la discuţii doar zece minute. Dar nici nu am găsit vreun motiv pentru a sta în plus…
Explicaţie foto: Înghesuiţi, participanţii au aflat proiecte de viitor
