Evaluaţi acest articol
(6 voturi)
Fii primul care postează comentarii!

Mai este foarte puţin şi începe campania electorală pentru alegerile prezidenţiale. Mulţi au anunţat, cu surle şi trâmbiţe, că vor candida pentru cea mai înaltă funcţie în stat. Toţi au încercat să strângă numărul minim de semnături pentru a-şi depune candidatura, însă doar o parte au şi reuşit acest lucru. Cei care au reuşit să strângă 200.000 de semnături au mers la Biroul Electoral Central şi s-au înscris. După verificări, unii s-au ales cu plângeri la Parchet pe motiv că o parte dintre semnături prezintă semne de similitudine sau au fost falsificate. Până la urmă, 14 dintre cei înscrişi au primit acceptul de a candida la funcţia de preşedinte al României. Rămâne de văzut care dintre ei va ocupa, până la urmă, funcţia mult dorită. Dacă de Klaus Iohannis, Viorica Dăncilă, Dan Barna sau Mircea Diaconu a auzit toată lumea, de John Ion Banu sau Sebastian Constantin Popescu nu se ştiu foarte multe. Mai jos găsiţi lista celor 14, dar şi ce avere are fiecare. Datele au fost publicate de Agerpres, pe baza declaraţiilor de avere depuse de candidaţi la Biroul Electoral Central.

Candidații sunt prezentați în ordinea de pe buletinul de vot.

1. Preşedintele Klaus Iohannis (PNL) deţine, potrivit declaraţiei de avere, împreună cu soţia sa, Carmen Iohannis, două apartamente şi trei case, dobândite între anii 1992 şi 2007. Şeful statului are un cont deschis la BCR cu 250.000 de lei, venituri de la Administraţia Prezidenţială de 165.100 de lei şi din închirierea unui imobil - de 35.829 de lei. De asemenea, soţia sa are venituri din salariul de profesor de 33.276 de lei, iar din chirii, suma de 35.829 lei.

2. Theodor Paleologu (PMP) are două terenuri agricole moştenite în 2005 şi o casă de 400 metri pătraţi. Acesta mai deţine cinci conturi şi depozite bancare de 189.418 lei şi 32.072 de euro. Veniturile de la Fundaţia Paleologu sunt de 8.424 de lei, la acestea adăugându-se venituri din activităţi independente de 108.113 lei şi din arendă - 23.625 de lei.

3. Dan Barna (Alianţa USR-PLUS) deţine un teren de 1.252 metri pătraţi dobândit în 2016, iar, împreună cu Olguţa Dana Totolici, are trei apartamente dobândite în perioada 2007 - 2014. De asemenea, Barna are 13 conturi, depozite bancare şi fonduri de investiţii, inclusiv pensii private în valoare de 1.342.707 lei, 70.674 de euro şi 150 de dolari. Barna are acţiuni sau părţi sociale la trei societăţi în valoare de 54.516 lei şi două împrumuturi acordate în nume personal în sumă de 28.000 de lei, dar şi un credit de 202.000 de lei contractat în 2012 şi scadent în 2027. Veniturile din activitatea de deputat al lui Barna sunt în sumă de 128.044 de lei, iar din închirierea unui apartament a obţinut 37.427 de lei, în timp ce soţia sa are venituri de la Petrom SA Bucureşti.

4. Kelemen Hunor (UDMR) deţine, împreună cu soţia, şase terenuri intravilan şi agricole şi patru case dobândite în perioada 2000-2017. El mai are un autoturism Ford Fiesta din 2004, tablouri de artişti contemporani în valoare de 6.000 de euro, precum şi cinci conturi, depozite bancare şi fonduri de investiţii în sumă de 216.082 de lei şi 500 de euro, dar şi un credit contractat în 2017 în valoare de 152.580 de lei. Kelemen Hunor are venituri din indemnizaţia de deputat şi de la UDMR în sumă de 222.636 de lei, iar soţia sa are venituri din salariu de 52.691 de lei şi din alocaţia pentru copii de 9.564 de lei.

5. Premierul Viorica Dăncilă (PSD) are, împreună cu soţul său, Cristinel Dăncilă, două terenuri intravilan şi unul agricol, dobândite în 2000, respectiv, în 2015, precum şi două apartamente şi două case de vacanţă. Viorica Dăncilă mai deţine un autoturism marca Volkswagen Passat cumpărat în 2014 şi bijuterii din aur: inele, cercei, pandantive, brăţări şi broşe, achiziţionate în 2017, în valoare de 5.000 de euro. Premierul are deschise 13 conturi, depozite bancare, unul fiind fond de investiţii pensii private în lei, în valoare de 518.218 lei, respectiv 57.615 euro şi 18.233 dolari. Ea a obţinut de la Secretariatul General al Guvernului venituri de 142.519 de lei din activitatea de premier, iar de la Parlamentul European a obţinut 32.628 de euro. Soţul său, Cristinel Dăncilă, a obţinut venituri de 325.949 de lei de la OMV Petrom Piteşti.

6. Cătălin Ivan (Partidul Alternativa pentru Demnitate Naţională) are un apartament cumpărat în 2009, împreună cu soţia, precum şi trei autoturisme achiziţionate în perioada 2007 - 2018. De asemenea, Ivan are cinci conturi şi depozite bancare în sumă de 6.695 de euro şi 15.000 de lei şi patru credite, scadente anul acesta şi anul viitor, de 60.000 de euro. El a obţinut venituri de la Parlamentul European de 78.174 de euro şi din chirie - 23.500 de lei, iar soţia sa are venituri din salariu de 23.167 de lei, iar din alocaţia pentru copii - 3.024 de lei.

7. Ninel Peia (Partidul Neamul Românesc) are nouă terenuri intravilan şi agricol dobândite în perioada 2005 - 2012, o casă de locuit şi o casă de vacanţă şi două autoturisme Mercedes cumpărate în 2007. De asemenea, acesta are bijuterii de 400.000 de euro şi trei conturi bancare de 8.000 de lei. El mai deţine părţi sociale la şase firme, a acordat trei împrumuturi în nume personal de 2.311.319 lei şi a contractat două credite de 85.000 de lei. Ninel Peia a obţinut venituri din salarii de 79.000 de lei, iar soţia sa are venituri de 18.000 de lei.

8. Sebastian Constantin Popescu (Partidul Noua Românie) nu deţine terenuri, case sau venituri.

9. John-Ion Banu (Partidul Naţiunea Română) deţine şase terenuri intravilan, forestier, păşune şi lac dobândite în perioada 2006 - 2016, precum şi trei case de locuit. Are un autoturism BMW cumpărat în 2016, tablouri de 12.000 de euro, trei conturi bancare de 197.000 de dolari, dar şi o datorie de 178.000 de dolari scadentă în 2029. Veniturile acestuia sunt din activitatea de preşedinte al unei firme private de 87.000 de dolari, din dividende - 21.000 de dolari, din pensii - 18.500 de dolari şi din profitul unei ferme de animale - 35.000 de dolari.

10. Mircea Diaconu (Alianţa Electorală Un Om) deţine, împreună cu soţia, cinci terenuri intravilan, un apartament, două case de locuit, o casă de vacanţă şi un grajd dobândite în perioada 1974 - 2016. El are trei autoturisme - Citroen Mehari, Aro10 şi Smart - din 1971, 1996 şi, respectiv, 2001. Diaconu mai are şi patru conturi bancare în sumă de 26.516 lei şi 113.340 de euro. Veniturile obţinute de Mircea Diaconu sunt din pensii - 95.154 de lei, din mandatul de europarlamentar - 150.913 euro şi 244.527 de lei, precum şi din drepturi de autor - 2.200 de lei. Soţia sa, Diana Diaconu, are venituri de la Teatrul Nottara de 48.448 de lei.

11. Bogdan Stanoevici (independent) are un autoturism Chevrolet şi o motocicletă Honda cumpărate în 2001 şi, respectiv, în 2002, precum şi trei conturi şi depozite bancare în sumă de 150.120 de lei. Acesta a obţinut venituri din salariul de manager la Circul Metropolitan de 85.795 de lei şi din activităţi independente - 118.900 de lei.

12. Ramona Ioana Bruynseels (PPUSL) deţine, împreună cu soţul, două terenuri intravilan dobândite în 2018 şi 2019, două apartamente, două case de locuit şi două case de vacanţă dobândite în perioada 2001- 2018, precum şi un autoturism Land Rover cumpărat în 2010. Ea mai are bijuterii, ceasuri şi obiecte de artă de aproximativ 100.000 de euro. Împreună cu soţul, mai deţine 23 de conturi, depozite bancare şi fonduri de investiţii în valoare de 153.164 de lei, 333.255 de euro, 1.343.853 de  lire sterline, 742.076 de dolari. De asemenea, are mai multe acţiuni şi părţi sociale la societăţi comerciale, dar şi împrumuturi acordate în nume personal. Veniturile acesteia sunt din activitatea de secretar de stat şi de consilier al ministrului apărării naţionale în sumă totală de 13.278 de lei. Soţul său are venituri din investiţii, dobânzi, dividende, poliţă de asigurare ajunsă la maturitate şi pensii.

13. Viorel Cataramă (Partidul Dreapta Liberală) are 20 de terenuri intravilan, agricol, forestier. De asemenea, Cataramă mai deţine două case de locuit, două apartamente, un spaţiu comercial şi un cavou, dobândite în perioada 1997 - 2009. El mai deţine şi o barcă cu motor şi un skijet Yamaha cumpărate în 2013, precum şi tablouri, statui, vase decorative, 12 ceasuri de mână, bijuterii în valoare de 3.085.000 de euro. Acesta mai are şapte conturi şi fonduri de investiţii de 253.725 de lei, 20.800 de dolari, 15.000 de euro şi 115.027 de franci elveţieni, precum şi acţiuni şi părţi sociale la mai multe societăţi comerciale, dar şi împrumuturi acordate în nume personal în sumă de 29.202.771 de lei, 652.025 de dolari şi 100.000 de euro. Totodată, Cataramă are două maşini luate în leasing şi un credit, contractate în 2018. Veniturile lui Viorel Cataramă sunt din salariu de la Elvila - 209.162 de lei şi din chirii - 1.409.635 de lei, precum şi din arendă - 59.850 de lei. Soţia sa are venituri din activităţi independente - 25.400 de lei şi din chirii - 10.300 de lei.

14. Alexandru Cumpănaşu (independent) deţine, împreună cu soţia, trei terenuri intravilan, patru apartamente şi trei case de locuit, dobândite în perioada 2013 - 2017. El are două autoturisme Subaru şi Mercedes, cumpărate în 2008, respectiv, 2018. Cumpănaşu are trei conturi şi depozite bancare în sumă de 260.862 de lei şi 17.000 de euro şi un împrumut acordat Asociaţiei pentru Implementarea Democraţiei în valoare de 152.972 de lei. El are şi două credite în valoare de 300.000 de euro şi, respectiv, 171.000 de lei, scadente în 2022 şi 2023. Acesta a obţinut venituri din salarii în total de 212.545 de lei, din drepturi de autor şi prestări servicii - 814.140 de lei, precum şi din chirii - 106.842 de lei. Soţia sa a obţinut venituri din salarii - 261.626 de lei şi din activităţi independente - 334.200 de lei.

10 milioane de dolari pentru fiecare candidat

Pe 12 octombrie va începe, oficial, campania electorală pentru alegerile prezidenţiale. Spre deosebire de alegerile de până acum, în 2019 candidaţii pot cheltui sume uriaşe pentru a-şi face campanie, iar banii vor fi apoi recuperaţi de la Autoritatea electorală Permanentă (AEP).

Astfel, după modificările legislative din ultima perioadă, candidaţii la preşedinţie pot deconta o sumă aproape dublă faţă de alegerile precedente, din 2014, când au fost acceptate cheltuieli de maximum 5,4 milioane de euro pe candidat.

"Există un plafon, contribuţiile pot fi de maximum 20.000 de salarii minime pe economie", a explicat Marian Muhuleţ, vicepreşedintele Autorităţii Electorale Permanente. Astfel, conform Legii 334/2006 privind finanţarea partidelor şi campaniilor electorale, un candidat la prezidenţiale poate cheltui aproape 10 milioane de dolari (41,6 milioane de lei, la un salariu minim brut de 2.080 lei) în campania electorală, din contribuţii şi donaţii, bani pe care apoi AEP îi returnează. Pentru a primi banii înapoi, "candidaţii trebuie să aibă acte doveditoare" pentru cheltuielile efectuate în campanie, explică Marian Muhuleţ.

Returnarea banilor cheltuiţi în campanie se face însă cu o singură condiţie: candidatul să fi obţinut cel puţin trei la sută din voturile valabil exprimate. Aşadar, candidaţii fără şanse vor pierde garantat bani în campania electorală, dar, cel mai probabil, nimeni nu se vede în această postură.

Procesul de vot se poate prelungi

Alegerile prezidenţiale 2019 vor avea loc pe 10 noiembrie, primul tur, şi pe 24 noiembrie, turul  al doilea. În străinătate, conform Autorităţii Electorale Permanente (AEP), se va putea vota de-a lungul a trei zile, adică de vineri, 8 noiembrie, până duminică, 10 noiembrie, pentru primul tur, şi de vineri, 22 noiembrie, până duminică, 24 noiembrie, pentru al doilea tur.

Votarea începe la ora locală 7,00 şi se încheie la ora locală 21,00.

Legislaţia a fost recent completată, astfel încât alegătorii, atât din România, cât şi din afara ţării, care vor fi prezenţi la coadă la închiderea secţiei de vot, respectiv ora 21,00, să poată vota până la ora 23,59.

"Alegătorii care la ora 21,00 se află la sediul secţiei de votare, precum şi cei care se află la rând în afara sediului secţiei de votare pentru a intra în localul de vot pot să îşi exercite dreptul de vot. Doi membri desemnaţi de biroul electoral al secţiei de votare, din cadrul acestuia, verifică, la ora 21,00, dacă în afara sediului secţiei de votare se află alegători care aşteaptă să îşi exercite dreptul de vot şi constată şi monitorizează ordinea în care aceştia au acces în localul de vot. Alegătorii aflaţi în situaţiile prevăzute pot vota până cel mult la ora 23,59", au explicat reprezentanţii AEP.

Dacă niciun candidat nu va primi peste 50 la sută din voturile valabil exprimate în primul tur, se va organiza cel de-al doilea scrutin, cu participarea primilor doi clasaţi.

În galeria foto, candidații - în ordinea prezentării. Fiecare dintre cei 14 speră să ajungă preşedintele ţării

Citit 2071 ori Ultima modificare Marți, 01 Octombrie 2019 01:14

Lasă un comentariu

Utilizatorul este singurul responsabil de conţinutul mesajelor pe care le postează şi îşi asumă toate consecinţele.

ATENTIE: Comentariile nu se publică automat, vor fi moderate. Mesajele care conţin cuvinte obscene, anunţuri publicitare, atacuri la persoană, trivialităţi, jigniri, ameninţări şi cele vulgare, xenofobe sau rasiste sunt interzise de legislaţia în vigoare, iar autorul comentariului îsi asuma eventualele daune, în cazul unor actiuni legale împotriva celor publicate.

Prin comentariul meu sunt implicit de acord cu politica de confidenţialitate conform regulamentului GDPR (General Data Protection Regulation) şi cu Termeni si condițiile de utilizare ale site-ului www.viata-libera.ro