Deşi cutremurele înregistrate în lume în ultima perioadă – cel din Haiti şi cel din Chile – au readus în discuţie subiectul clădirilor cu risc seismic ridicat, la nivelul Primăriei municipiului Galaţi nimeni nu s-a gândit să prezinte o situaţie actualizată a acestor imobile.
Lipsă de documentare pentru un subiect actual
În lipsa unei situaţii pe care cei din Primărie (atât de la Direcţia Tehnică, dar şi purtătoarea de cuvânt a instituţiei) ar fi trebuit să o prezinte primarului din proprie iniţiativă, Dumitru Nicolae şi-a dat cu părerea la modul general cu privire la clădirile cu „bulină roşie” din oraş.
Potrivit acestuia, în cazul producerii, la Galaţi a unui cutremur cu o magnitudine de sub şapte grade pe scara Richter, majoritatea blocurilor din oraş vor rezista. În schimb, a adăugat edilul, clădirile vechi, cum este şi cea a Primăriei, nu rezistă la un cutremur cu o magnitudine mai mare de 6,5 grade.
„Dacă este până în 6,5 grade, rezistă şi clădirea Primăriei, dacă e mai mare, nu rezistă. Această clădire nu are piloţi de beton bătuţi, are de stejar, şi aşa e făcută şi Prefectura”.
„La blocuri, cu excepţia unuia sau două, restul rezistă toate până pe la 7 grade pe scara Richter. Nu rezistă clădirile vechi, dar nu cred că are rost să ne tot impacientăm, trebuie să ne impacientăm cu ceva bani pentru consolidări”, a declarat primarul Dumitru Nicolae.
Cum încă de anul trecut există un program naţional privind reabilitarea blocurilor „cu bulină roşie”, iar la Galaţi există cel puţin un bloc de zece etaje aflat în această situaţie – celebrul M 19 din Micro 19 -, l-am întrebat pe Dumitru Nicolae cât s-a investit, anul trecut, de la bugetul local şi/sau bugetul naţional pentru consolidarea unor astfel de clădiri.
Cum nici situaţia clădirilor cu bulină roşie nu se afla „la mapa” primarului, este logic că nici situaţia cu privire la lucrările de consolidare nu era cunoscută în detaliu de primar. Aşa că edilul a spus că în 2009 au fost consolidate câteva clădiri vechi, fără a putea preciza însă care este exact numărul acestora.
În final, primarul a dat asigurări gălăţenilor că nu trebuie să intre în hora isteriei naţionale iscate de fiecare dată când se produce în lume un cutremur.
Pe de altă parte, nu le poţi cere oamenilor să stea calmi, atât timp cât îi lipseşti de informaţii clare cu privire la rezistenţa imobilelor în care locuiesc şi muncesc.
Cutremurele şi urbanismul
În calitate de conductoare a Direcţiei de Urbanism dar şi de arhitect-şef al Primăriei municipiului Galaţi, Florentina Iugan a abordat subiectul din punct de vedere al rezistenţei construcţiilor, prin proiectare, aşa cum a făcut şi luni, în cadrul şedinţei comisiei tehnice de amenajare a teritoriului şi urbanism.
„S-a pus problema cutremurelor care ne pot afecta, dar am amintit situaţia altor state, cum ar fi Japonia, unde s-au construit clădiri înalte cu ajutorul tehnologiei care le permite acest lucru”.
„Dacă am putea să pornim o nouă abordare a modului cum se construieşte în Galaţi, trebuie corelat cu ce inovaţii tehnologice putem folosi pentru terenul Galaţiului, cunoscut că are un strat mare de loess", a spus Florentina Iugan.
Aceasta a adăugat că, din punct de vedere urbanistic, s-au identificat în urma unui studiu de altimetrie care va fi adăugat la noul Plan de Urbanism General (PUG) zonele unde s-ar putea construi clădiri înalte, de 50 metri înălţime.
Este vorba despre terenurile din apropierea marilor intersecţii, respectiv Inelul de rocadă, Casa de Cultură, intersecţia străzilor Coşbuc cu Basarabiei sau zona Turnului TV.
O situaţie orientativă, din vechi
Aşa cum vă spuneam, nimeni din administraţia locală, Inspectoratul în construcţii şi nici măcar de la Prefectură nu s-a ocupat prea tare în ultima perioadă să actualizeze situaţia clădirilor cu risc seismic din oraş, chit că toată lumea pare interesată de acest subiect.
Până când autorităţile locale îşi vor reveni din somnolenţă şi vor înţelege că transmiterea de informaţii pe acest subiect este o necesitate pentru gălăţeni, vă putem prezenta situaţia afişată pe site-ul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului.
Potrivit datelor prezentate acolo, situaţia clădirilor cu risc seismic din judeţul Galaţi se prezintă astfel: din totalul de 115 imobile expertizate, două blocuri se află în municipiul Tecuci, iar restul sunt imobile din municipiul Galaţi.
Din cele două blocuri expertizate în municipiul Tecuci, unul se află încadrat la clasa de risc seismic I, iar celălalt în clasa de risc seismic II.
Cât priveşte municipiul Galaţi, din cele 112 imobile expertizate, 16 sunt blocuri cu mai mult de patru etaje, restul fiind case vechi, cu maxim trei niveluri.
Blocurile expertizate sunt şi ele clasificate în funcţie de riscul seismic la clasa I – blocul M 19 (zece etaje), din Micro 19, blocul G 4, din Micro 19 (patru etaje), blocul C, de pe strada Domnească şi blocul F, de pe strada Domnească nr. 18 (patru etaje) şi clasa a II-a – blocurile C 12, C13, C15, C30, C31, C32, C34, C35 şi D2 toate din Ţiglina I, R 1 de pe strada Navelor, precum şi blocurile R şi I din Micro 17.
În afară de cele 16 blocuri, restul de 96 sunt clădiri cu până la trei etaje, în special fiind vorba despre casele individuale de locuit. Din aceste 96 de clădiri expertizate, 57 sunt cu risc seismic clasa I şi doar 35 sunt încadrate la clasa a II-a de risc seismic, iar patru, la clasa a III-a.
Din situaţia aflată pe site-ul ministerului şi întocmită la nivel local în 2008, se mai poate afla că cele mai „vechi” expertize seismice ale clădirilor din Galaţi s-au făcut în 1995, iar cele recente sunt din… 2004.
Acest lucru înseamnă că de aproape şase ani nu s-au mai efectuat alte expertize seismice la clădirile din Galaţi. Tot din acelaşi tabel se poate afla că numai cele două blocuri expertizate din municipiul Tecuci au „bulina roşie” lipită, ca semn de avertizare.
La noi în oraş, o astfel de manieră de avertizare nu a fost niciodată în atenţia autorităţilor din varii motive. În timp ce, oficial, ni s-a explicat mereu că o astfel de avertizare vizuală i-ar panica pe gălăţeni, neoficial s-a ştiut dintotdeauna că o astfel de bulină roşie ar scădea preţul unui apartament scos la vânzare într-un bloc de „clasa I”…
Şi încă ceva: tot de pe site-ul ministerului se poate afla că singurul bloc din Galaţi care a beneficiat de finanţare de la stat pentru consolidare a fost blocul C 20, din Ţiglina I.
Imobil care, de altfel, nu se află pe lista clădirilor expertizate şi care a fost afectat din cauza scurgerilor de fluide în pământ, dat fiind că nu avea subsol tehnic…
Iar dacă vorbim de stabilitatea clădirilor în caz de seism, nu trebuie uitate nici construcţiile care au vechime de 40 de ani din combinatul siderurgic şi care periodic trebuie verificate din punctul de vedere al tasărilor, zonelor cu vibraţii şi cu pânză freatică la mică adâncime.
În plus, pe lista construcţiilor cu probleme mai figurează Spitalul Judeţean Galaţi (clădire ce se tasează din cauza pierderilor de fluide de la subsol).
Ce înseamnă clasele de risc seismic?
Cum nu toată lumea este familiarizată cu denumirile tehnice, iar intenţia noastră nu este să-i panicăm pe gălăţeni, indiferent de clasa de risc seismic a clădirii în care locuiesc, vă prezentăm „traducerea” termenilor.,
Astfel, clasa I de risc seismic înseamnă că imobilul respectiv se poate prăbuşi în cazul unui cutremur de peste 7 grade pe scara Richter, în general, fiind vorba despre clădiri construite înainte de 1940.
Clasa a II- a de risc seismic înseamnă că în cazul unui cutremur similar, imobilul respectiv poate suferi doar avarii la diverse elemente de compartimentare, la scări, dar nu se va prăbuşi şi nici nu-i va fi afectată structura de rezistenţă.
În fine, clasa a treia de risc seismic s-ar traduce prin acele clădiri care pot suferi avarii minore în cazul unui seism (cade tencuiala, apar fisuri în pereţi etc).
Bulibăşeală în date
Situaţia afişată pe site-ul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului nu este exact aceeaşi cu cea pe care o prezenta, în 2009, primarul Dumitru Nicolae.
La acea dată, edilul vorbea despre un total de 160 de imobile (blocuri şi case) expertizate cu risc seismic de grad I, II şi III.
Din acestea, spunea primarul, 27 sunt blocuri, dintre care:
· 4 cu grad seismic I – faimosul C 20, M 19 (din Micro 19), blocul F (Domnească nr.18) şi G 4 (cartierul Dunărea),
· 18 cu grad seismic II (C 35, C 32, C31, C9, C 30, C 15, C 13, C 12, C 10, D 2 – Ţiglina I, R- Micro 17, R 1 – Navelor nr. 2, I – Micro 17, A – Domnească 142, B- Domnească 142, F 18 – Domnească, E 4- Regiment 11 Siret, C – Cezar nr. 20),
· 1 cu grad seismic III (W 3 – Mazepa I).
Astăzi, 33 de ani de la cutremurul din 4 martie 1977
Faptul că discuţia despre imobilele gălăţene care prezintă risc seismic apare în ziarul nostru pe 4 martie a fost o simplă întâmplare.
Însă, chiar dacă nu credem în semne, redeschiderea discuţiei despre pericolul în care sunt multe clădiri, cu tot cu oamenii lor, exact când se împlinesc 33 de ani de la cutremurul devastator de pe 4 martie 1977 poate da fiori. Şi devine un semnal de alarmă.
