Modul cum s-au întocmit listele de votare şi s-au raportat cifrele la recentul scrutin pentru alegerile locale arată că, de fapt, rezultate finale comunicate de Biroul Electoral Judeţean (BEJ) Galaţi sunt false. Mai precis, au fost falsificate din condei!
Potrivit BEJ, 53,59% dintre locuitorii cu drept de vot ai judeţului au fost la urne. Cifrele pot părea corecte însă, dacă intrăm în detalii, constatăm că nu sunt deloc aşa. Spunem acest lucru prin prisma faptului că numărul de votanţi a fost raportat la populaţia de 626.000 de gălăţeni, deşi în realitate, potrivit ultimului recensământ, populaţia judeţului este de numai 507.000 de oameni. Ceea ce, prin ajustare, duce prezenţa reală la vot la 66,17%, cu 12,58 procente mai mult decât s-a raportat oficial.
La fel stau lucrurile şi în municipiul Galaţi, unde oficial au votat 49,86% dintre persoanele cu drept de vot, raportat însă la o populaţie de 309.000 de locuitori (câţi erau în 2004). Partea interesantă este că, potrivit ultimului recensământ (făcut la sfârşitul lui 2011), în oraşul Galaţi mai trăiesc de fapt doar 231.000 de oameni, ceea ce duce procentul de participare la vot la 66,69% din total. Impresionat!
Diferenţa dintre socoteala din târg şi socoteala de acasă este, în municipiul Galaţi, de 17,83 de procente! Adică duce scorul participării de la puţin de jumătate la două treimi, ceea ce schimbă radical datele problemei. De fapt, Marius Stan a fost ales prin votul exprimat de aproape 67% dintre gălăţeni. Dacă adăugăm la asta şi faptul că a obţinut 48,7% din voturi, ajungem la concluzia că mandatului său are o forţă teribilă, de netăgăduit. Din 1996 încoace, nici un candidat la primăria Galaţiului n-a mai obţinut un astfel de scor, pe o astfel de prezenţă la vot, lucru care în onorează pe Marius Stan, dar îl şi obligă.
De s-au folosit statistici vechi?
Decizia de a se folosi statisticile demografice vechi de opt ani (asta deşi existau rezultatele unui recensământ făcut acum doar câteva luni) are la bază raţiuni oarecum logice. Practic, dacă s-ar fi operat cu noile date demografice - care arată că populaţia României e mai mică - s-ar fi ajuns la o scădere a numărului de consilieri locali şi judeţeni, dar şi al celui de parlamentari, iar mecanismul de distribuire a mandatelor ar fi fost perturbat. Autorităţile au decis să opereze cu vechile date pentru a putea pregăti o modificare a legii electorale pentru scrutinul din 2016.
