Ce mai fac parlamentarii Galaţiului din '90-'92? Ilie Plătică Vidovici, ultimul senator din prima gardă

Ce mai fac parlamentarii Galaţiului din '90-'92? Ilie Plătică Vidovici, ultimul senator din prima gardă
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Din trei senatori câţi a avut Galaţiul în primul legislativ, cel din 1990 – 1992, a mai rămas unul singur * Primul deputat al PNL Galaţi, cardiologul Radu Grigore, a primit anul trecut Premiul de Excelenţă din partea colegilor săi * Costel Gheorghiu – o pierdere ireparabilă pentru politica oraşului


Nu mai puţin de 86,20 la sută dintre gălăţeni s-au prezentat la urne în „Duminica orbului”, pe 20 mai 1990, pentru a alege primul preşedinte şi primul legislativ al României. Rezultatul? Ion Iliescu – preşedinte, 11 deputaţi şi trei senatori pentru un mandat pe cât de scurt (iunie1990 – octombrie 1992), pe atât de tumultuos. Două mineriade au marcat activitatea primilor parlamentari ai ţării, iar clipele în care Luceafărul din Valea Jiului, Miron Cosma, trântea uşile sălilor Legislativului nu pot fi uitate. Prima Constituţie a ţării, primele acte normative cu caracter democratic li se datorează aleşilor de atunci. Merită deci să aflaţi ori să vă amintiţi cine au fost ei:

Unu din trei

Galaţiul a avut, în primul Parlament de după Revoluţie, trei senatori: doi din partea Frontului Salvării Naţionale (FSN) – Ilie Plătivă Vidovici şi Leonard Finţescu, şi un liberal – Dumitru Călueanu. Dintre toţi, n-a mai rămas decât colonelul în rezervă Ilie Plătică Vidovici, în vârstă de 61 de ani. Fostul senator este pensionar şi lucrează de zor la o carte despre evenimentele din decembrie 1989 pe care, din câte am aflat, plănuieşte să o publice la împlinirea a 25 de ani de la Revoluţie. Nu mai este implicat politic, deşi ofertele nu i-au lipsit.

Leonard Finţescu, inginer proiectant şi fost prefect liberal al judeţului Galaţi (2000 - 2001), a decedat prematur. Primul senator PNL al Galaţiului, prof. univ. dr. Dumitru Călueanu, era decanul Facultăţii de Mecanică a Universitatea Dunărea de Jos, atunci când a fost ales. Din păcate nici reputatul profesor, recunoscut prin faptul că în 1966 a construit pentru prima data în ţară un motor linear, nu mai este printre noi.

Pierderi şi câştiguri

În 20 mai 1990, gălăţenii au trimis în Legislativ 11 deputaţi dintre care un liberal – dr. Radu Grigore, un ecologist – Ioan Florin Tupilatu, şi restul, membri FSN. Moartea prematură a lui Costel Gheorghiu, fost deputat FSN şi apoi PD, constituie, fără tăgadă, una dintre cele mai grele pierderi ale politicii gălăţene.

Demn de toată admiraţia este primul deputat PNL cardiologul Radu Grigore, doctor în ştiinţe medicale, membru al Societăţii Române, Europene şi Internaţionale de Cardiologie. După ce a fost, timp de un sfert de secol, şeful secţiei de Cardiologie la Spitalul de Urgenţă Galaţi (1972-1995), medicul, în vârstă de 85 de ani, continuă să se îngrijească de inimile gălăţenilor dând zilnic consultaţii la Policlinica cu Plată. Printre pacienţii săi fiind şi fostul parlamentar Tupilatu. Dr. Radu Grigore este autorul volumului „Unda Q în infarctul miocardului”, publicat în 2011. Mai mult, „Dreptul la ocrotirea sănătăţii”, cuprins în Constituţia României, i se datorează, domnia sa fiind autorul acestui important articol. Cardiologul este liberal, iar anul trecut a primit, în semn de recunoaştere, Premiul de Excelenţă din partea colegilor săi, la tradiţionalele Gale ale Premiilor PNL.

Ecologist convins până în măduva oaselor a rămas Ioan-Florin Tupilatu, ales în 1990 deputat din partea Mişcării Ecologiste din România. În vârstă de 62 de ani, Tupilatu este pensionar şi încă mai activează în cadrul PER, dar nu în prima linie.

Dintre foştii deputaţi ai FSN cel mai bine realizat este inginerul Teodoru Dobriţoiu, de numele căruia se leagă două firme cunoscute în Galaţi - Sherr şi Comsamo. Dobriţoiu spune că nu mai este implicat politic, dar nici nu priveşte cu ochi buni ceea ce se întâmplă în partidele actuale. Despre inginerul Constantin Arhire am aflat că se ocupă ocazional de proiecte europene. Daniela Buruiană Aprodu, fostă subingineră la Uzina Mecanică Navală, cunoscută pentru ieşirile atipice şi vocale din perioada PRM, se pare că s-ar afla prin Bucureşti. Când a devenit deputat FSN, Adrian Săndulache era director la Şcoala Generală din Cerţeşti, unde, în prezent, predă limba română. Nu mai este implicat politic şi se declară dezamăgit de faptul că n-a reuşit să îndeplinească, în scurtul său mandat parlamentar, ce le-a promis oamenilor atunci când l-au ales. Despre inginerul metalurgist Ioan-Catalin Iamandi am auzit că este pensionar. Nu am reuşit să aflăm informaţii despre inginerul Alexandru Comănescu, fost şef de fermă la IAS Bereşti, despre inginerul Dumitru Beznea, care, la momentul în care a fost ales deputat FSN, conducea Staţiunea de Cercetare pentru Viticultură şi Vinificaţie de la Târgu Bujor şi nici despre inginerul Mircea Constantin, care, atunci când a devenit deputat FSN, era şef de fermă la IAS Nicoreşti.

Citit 7281 ori Ultima modificare Duminică, 18 Noiembrie 2012 20:06

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.