Tratarea apelor uzate după standardele europene va fi posibilă la Galaţi abia peste trei ani, când staţia de epurare a oraşului va putea face şi tratare biologică şi terţiară, nu doar mecanică
Finalizată în decembrie 2011 cu un efort financiar de peste 20 de milioane de euro suportat, în principal, de Uniunea Europeană, staţia de epurare a apelor uzate din municipiul Galaţi necesită îmbunătăţiri de încă 20 de milioane de euro pentru a atinge standardele comunitare de funcţionare. Asta presupune ca, pe lângă tratarea mecanică efectuată acum în staţie, să se facă şi tratarea biologică şi terţiară a apelor uzate colectate din oraş. Aceste două trepte suplimentare vor face ca apa evacuată din staţie să fie mult mai curată decât este acum, la deversarea în Siret. Apă Canal, operatorul regional de apă şi canalizare, se aşteaptă să poată face tratarea completă a apelor uzate din 2016, în condiţiile în care lucrările de îmbunătăţire a staţiei, deja contractate, sunt programate să se încheie în decembrie 2015.
Staţia pe jumătate şi câteva ţevi schimbate!
Construirea staţiei de epurare a apelor uzate a făcut parte dintr-un amplu proiect de reabilitare şi extindere a reţelelor de apă şi canalizare din municipiul Galaţi, pentru care a fost necesară separarea activităţii de apă-canal de activitatea de termoficare şi înfiinţarea unei societăţi care să o gestioneze. Aşa a luat fiinţă Apă Canal, în urma divizării Apaterm.
Se întâmpla înainte de aderarea României la Uniunea Europeană, aşa că sprijinul comunitar oferit oraşului nostru a venit sub forma unor fonduri pre-aderare (ISPA). Aceste fonduri le sunt oferite statelor candidate înainte de aderare, astfel încât ele să reducă diferenţele faţă de statele membre în diferite domenii: drumuri, reţele de utilităţi, protecţia mediului etc.
Galaţiul a atras atunci - de la UE şi de la bănci - 74,7 milioane de euro numai pentru modernizarea infrastructurii de apă şi canalizare, pe lângă alte fonduri destinate modernizării infrastructurii de gestionare a deşeurilor. Pe partea de apă şi canalizare, UE urmărea ca noi să construim o staţie de epurare, căci intrasem în secolul XXI şi încă deversam mizeria direct în Dunăre.
Dar municipalitatea condusă atunci de Dumitru Nicolae a vrut să împace şi capra (cel mai probabil, UE), şi varza (cel mai probabil, noi). A hotărât, aşadar, că mai bine face o staţie de epurare incompletă şi cu restul de bani mai înlocuieşte nişte ţevi de apă şi canalizare din oraş, decât să facă o staţie de epurare ca la carte. O recunoaşte şi conducerea Apă Canal. “Dacă Brăila a primit 54 de milioane de euro fonduri ISPA pe care le-a investit numai în realizarea integrală a staţiei de epurare, inclusiv cu treapta biologică şi terţiară, Galaţiul a reuşit să realizeze prin proiectul ISPA jumătate din staţia de epurare, adică treapta de tratare mecanică, şi colectorul de canalizare asociat, reabilitarea şi extinderea reţelelor de distribuţie apă potabilă şi canalizare, precum şi reabilitarea staţiilor de tratare apă potabilă şi a staţiilor de pompare. Prin urmare, am reuşit să realizăm mai multe lucruri odată, fapt ce este benefic oraşului întrucât prin aceste lucrări au fost satisfăcute mai multe necesităţi”, a declarat directorul Apă Canal, Gelu Stan.
Staţia de epurare, în stadiul în care se află acum, a fost începută de turcii de la Sistem Yapi şi finalizată de ERG Termrom din Galaţi, cu costuri de 20,1 milioane de euro.
Ce mai este de făcut
Autorităţile au luat decizia execuţiei parţiale a staţiei de epurare şi pentru că ştiau că, după 1 ianuarie 2007, aveau la dispoziţie îndestulătoarele fonduri post-aderare cu care o puteau termina. “Ştiam că avem posibilitatea finalizării staţiei de epurare prin Programul Operaţional Sectorial Mediu - extinderea cu treapta de tratare biologică şi terţiară si dotarea cu instalaţie de uscare a nămolului - ceea ce se va şi realiza”, a spus Gelu Stan.
Practic, în momentul de faţă, staţia de epurare nu face decât să elimine suspensiile grosiere din apa uzată şi să o deverseze în Siret. Este o mică parte din ceea ce ar trebui să facă o astfel de staţie, adică să îndepărteze nutrienţii din apele uzate, să facă decantarea, să îngroaşe şi să fermenteze nămolul ca să folosează biogazul astfel obţinut la alimentarea cu energie a staţiei, dar şi să deshidrateze nămolul.
Toate acestea vor fi posibile peste trei ani, când e programată să se încheie implementarea treptelor biologice şi terţiare la staţia de epurare, cu ce doi constructori selectaţi, Vega ’93 şi Atlas. “Data demarării contractului este 14 ianuarie 2013 şi durata acestuia este de 35 luni, inclusiv 12 luni perioada de notificare a defectelor, respectiv până la data de 13 decembrie 2015”, a anunţat Apă Canal după semnarea contractului.
Trebuie spus că Vega ’93 se află la a doua porţie de bani europeni ce îi este servită de Apă Canal. Prima porţie a hrănit compania controlată de familia Istrate în perioada 2007-2011, când era în derulare proiectul ISPA. Vega ’93, alături de alte firme, nu a lucrat atunci la staţia de epurare, ci la conductele de apă şi canalizare din oraş - componentă evaluată la peste 40 de milioane de euro din proiectul total de 74,7 milioane de euro.
Acum, Vega ’93 şi Atlas vor primi 19,5 milioane de euro pentru a finaliza staţia de epurare. Execuţia face parte dintr-un nou pachet de lucrări de modernizare şi extindere a infrastructurii de apă şi canalizare, care de astă dată vizează şi localităţi rurale: comunele Barcea, Cuza Vodă, Drăgănești, Ivești, Liești, Pechea, Slobozia Conachi şi Umbrărești, pe lângă oraşul Târgu Bujor şi municipiile Galaţi şi Tecuci. Proiectul are un buget total de aproape 130 de milioane de euro, din care circa 100 de milioane de euro reprezintă finanţarea nerambursabilă oferită de Uniunea Europeană din Fondul de Coeziune. Cofinanţarea proiectului este asigurată de la bugetul de stat, de la bugetele locale ale localităţilor beneficiare şi dintr-un împrumut făcut de Apă Canal la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.
