GALERIE FOTO / Un milion de euro pentru o tonă de gunoi! Cum se toacă banii pe ISPA - deşeuri

GALERIE FOTO / Un milion de euro pentru o tonă de gunoi! Cum se toacă banii pe ISPA - deşeuri

Foto: Vasile Caburgan
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)
15 comentarii

După o investiţie de peste 21 milioane de euro, doar 22 de tone pe lună din totalul de deşeuri pe care îl dă Galaţiul este sortat şi prelucrat * Cei care gestionează proiectul dau vina pe hoţii de peturi * Halal eficienţă - Din comercializarea deşeurilor selectate, la bugetul local se încasează doar 12.800 de lei! * Colac peste pupăză municipalitatea trebuie să facă noi investiţii, pentru că o parte din lucrări au fost executate prost


Doar două tone de peturi şi aproximativ 20 de tone de hârtie ajung, pe lună, la staţia de compostare din Galaţi, realizată prin programul ISPA, iar restul de aproape 7.000 –10.000 de tone de resturi menajere ajung la depozitul de deşeuri Tirighina. Valoarea întregului proiect ISPA Deşeuri - adică staţia de compostare, depozitul plus iglu-urile şi alte detalii - se ridică la  21,4 milioane de euro. Potrivit şefului Unităţii de Implementare a Proiectului ISPA Deşeuri, Mircea Ostache, n-ar fi vorba de o gestionare proastă a proiectului, ci de faptul că "obiectul muncii" - deşeurile preselectate - este furat de amărâţii care sparg containerele în căutarea de resturi pe care să le valorifice la centrele de colectare.

Beneficii economice mici

Raportat la purcoiul de bani care s-a băgat în acest proiect, beneficiile economice ale Galaţiului în urma vânzării baloţilor de deşeuri carton şi peturi de către Ecosal, beneficiarul final al programului ISPA, sunt mai degrabă simbolice, având în vedere că Serviciul Public Ecosal vinde kilogramul de peturi cu un leu, iar kilogramul de hârtie este de numai 0,27 de lei. Mai exact, dacă Ecosal ar vinde toată cantitatea de hârtie şi plastic sortată, bugetul local ar încasa doar 12.800 de lei pe lună.  Adică mai nimic, în condiţiile în care, la nivelul Galaţiului, ar fi de prelucrat deşeurile menajere de la 231.000 de locuitori.
Vina pentru eficienţa scăzută a selecţiei şi prelucrării deşeurilor este aruncată de Mircea Ostache în ograda căruţaşilor care fură o mare cantitate din deşeurile reciclabile, dar şi în ograda cetăţenilor care încă, se pare, nu sunt obişnuiţi cu colectarea selectivă.
„Cu cât conştientizarea este mai bună, cu cât sistemul informal este mai bine pus la pământ, cu cât Serviciului Public Ecosal i se asigură exclusivitatea, cu atât veniturile municipiului Galaţi din colectarea selectivă pot creşte. Sistemul informal nu a apărut de bunăvoie şi nesilit de nimeni, este ghidonat din spate de firmele care colectează peturi, sticle şi hârtie. Fără firmele din spate, hoţii de peturi şi carton poate s-ar opri”, ne-a explicat şeful Unităţii de Implementare a proiectului ISPA Deşeuri, Mircea Ostache.
În prezent, principalii cumpărători de deşeuri din carton şi hârtie ai Serviciului Public Ecosal sunt Vrancart, din Adjud, producător de carton ondulat, hârtie pentru carton ondulat şi hârtie igienico-sanitară şi Ecoprod Service, din Galaţi, societate specializată în colectarea şi recuperarea materialelor reciclabile.
Mai trebuie spus că, la staţia de sortare şi compostare lucrează aproximativ 30 de oameni, o parte pe sortare şi o parte pe producerea compostului din deşeuri verzi. Legat de acesta din urmă, un venit s-ar putea obţine şi de aici, însă compostul din deşeuri verzi nu este vândut, ci dat mai departe ca îngrăşământ ecologic societăţii Gospodărire Urbană pentru a fi folosit în parcuri.
Prin urmare, din toată această afacere, singurul beneficiu real pentru oraş ar fi acela că, atâta timp cât staţia de selectare şi compostare este funcţională şi cel puţin o parte din deşeurile verzi, plasticul şi hârtia nu mai ajung în groapa de gunoi, depozitul de deşeuri de la Tirighina ar avea o durată de viaţă mai lungă. Prea puţin, în condiţiile în care, pe lângă obiectivele de protecţia mediului, prelucrarea deşeurilor poate fi o activitate foarte profitabilă, a se vedea unităţile asemănătoare care există în alte părţi.
Pe de altă parte, există informaţii că nici nu există un interes foarte mare din partea Ecosal ca investiţia să fie pe deplin funcţională, căci altfel s-ar cunoaşte exact ce cantitate de gunoi este colectată de la populaţie şi nu s-ar mai putea umfla bugetul de cheltuieli după ureche.

Cum funcţionează staţia de selectare şi compostare

Linia de sortare a fost concepută prin proiectul tehnic la o capacitate anuală de 6.000 de tone şi sunt instalate doua linii de sortare materiale reciclabile: pet, hârtie, cartoane, ambalaje aluminiu, sticlă. Staţia de sortare ar trebui să primească numai materiale presortate în punctele de colectare, iar sortarea se face manual. După sortare, hârtia, cartonul şi pet-urile sunt presate şi îmbalotate, iar cutiile de aluminiu sunt tocate. Sticlele sunt sortate pe categorii diferite. Linia de compostare este o platforma betonată, unde deşeurile colectate sunt mai întâi mărunţite într-un tocător şi apoi aşezate în hala de compostare, în brazde, apoi întoarse şi umezite periodic. După o perioadă de fermentare de aproximativ 12-14 săptămâni se obţine compostul care poate fi folosit ca pământ vegetal în zonele unde se amenajează spaţii verzi, pe taluzuri, etc. Compostul astfel obţinut va fi depozitat pe o platforma, de unde poate fi livrat potenţialilor beneficiari.

Defecte la depozitul de deşeuri

După terminarea lucrărilor la proiectul "Închiderea gropii de gunoi Tirighina şi construirea extensiei", în 2011, în perioada de notificare a defectelor, Primăria municipiului Galaţi a notificat executantul, SC Mesogeos SA, în privinţa mai multor neconformităţi ale proiectului cu proiectul aprobat. S-au sesizat mai multe deficienţe la şanţul drenant, conductele de refulare, rigolele de apă de suprafaţă, rigolele de protejare a racordului de gaz, canalele de ventilaţie şi terasamente, însă executantul nu a dat curs notificărilor. În urmă cu o lună, în februarie, Garda de Mediu, dar şi prefectul îi atrăgeau atenţia şefului Unităţii de Implementare a proiectului ISPA – Deşeuri, Mircea Ostache, că lucrările trebuiau remediate de mult. Situaţia ar putea fi rezolvată începând de săptămâna aceasta. „Facem procedură de achiziţie”, ne-a spus Mircea Ostache. Primăria va executa lucrările pe banii săi, urmând să solicite plata sumelor de către SC Mesogeos SA. Costul lucrărilor este de 14.343 euro, iar penalităţile de întârziere pe care Mesogeos va trebui să le plătească sunt în jur de 354.000 euro, potrivit spuselor lui Mircea Ostache.

Citit 6046 ori Ultima modificare Miercuri, 20 Martie 2013 17:49

15 comentarii

  • postat de Elena Vineri, 22 Martie 2013 15:05 Link la comentariu
    0
    0

    Apreciez articolul vostru de investigatie si destainuirea detaliilor care de multe ori se ascund in spatele unei probleme, dar prezentarea tuturor partilor unei probleme presupune si evidentierea lucrurilor bune. Care stim cu totii ca exista. Eu una colectez selectiv si stiu ca sunt multi altii ca mine care o fac... Si asta nu se prezinta nicaieri. Ca deseurile se colecteaza selectiv si se incearca. Eu am un punct in apropierea casei care este foarte ok. Si nu o fac pentru autoritati, sistem sau mai stiu eu ce alta cauza. Ci pentru ca mi se pare de bun simt, respect si educatie...e un lucru normal pe care ar trebui sa il facem cu totii. Si nu zic ca nu sunt probleme, dar se incearca..inainte nu aveam nimic in Galati....acum uite ca avem. Si voi, cei care comentati, ce faceti? Sustineti in vreun fel sistemul..colectati selectiv?? Sau luati atitudine in vreun fel??

    Raportează
  • postat de ANDREI Vineri, 22 Martie 2013 12:31 Link la comentariu
    0
    0

    Apreciez articolele de tip investigatii, in care se prezinta problema din diverse perspective....dar NICIODATA nu am citit si despre partea buna a lucrurilor. SI nu imi spuneti ca nu exista, pentru ca stiu ca este. EU COLECTEZ SELECTIV si sunt convins ca sunt si altii ca mine, ii vad zi de zi. Daca ma intrebati pentru ce o fac o sa va zic clar: nu o fac pentru autoritati sau sistem (oricate probleme ar avea el). O fac pentru ca mi se pare un gest normal, moral si necesar, de bun simt si respect. Si, daca vreti, prin "naivi" ca mine se schimba lucrurile, nu prin oameni care comenteaza si nu fac nimic. Voi, tot cei care acuzati problemele si sistemul, ce faceti? Contribuiti cu ceva? Luati atitudine???

    Raportează
  • postat de Io-te ce nu stim noi la Galati!!!! Joi, 21 Martie 2013 19:44 Link la comentariu
    0
    0

    Implementarea sistemului de management al deseurilor a inceput la Galati cu un proiect ISPA (un fond de pre-aderare dedicat proiectelor de infrastructura si protectia mediului) in baza caruia autoritatile locale obtineau, acum sapte ani de zile, 23 de milioane de euro. Suma era destinata inchiderii vechii gropi de gunoi a orasului de la Tirighina si construirii unui depozit ecologic, a unor statii de sortare si compostare, plus infrastructura necesara implementarii colectarii selective. Suma nerambursabila – 17,25 milioane de euro – si diferenta acoperita printr-un credit acordat de Banca Europeana de Investitii – 5,75 milioane de euro – ar fi trebuit sa plaseze Galatiul pe harta celor mai de succes proiecte de mediu, dar n-au reusit decat sa stranga controversa dupa controversa.

    La inceput, prin 2006, au aparut consultantii. Prezenta lor, obligatorie dupa standardele europene, s-a licitat ca intr-o piesa de Caragiale. Conform unui membru al comisiei de licitatie organizate la Oficiul de Plati si Contractare Phare, care a preferat sa-si pastreze anonimatul, una din firmele participante a beneficiat de suportul decisiv al lui Adrian Mihailescu, membru la vremea respectiva al delegatiei Comisiei Europene si responsabil pentru programul ISPA-mediu. De castigat, a castigat un consortiu format din cvartetul Carl Bro/Grontmij, Romair, IGIP si Iberinsa. Adrian Mihailescu este din ianuarie 2007, conform propriului CV, director al filialei romanesti a grupului Carl Bro/Grontmij. Cu alte cuvinte, angajat al firmei a carei selectare a girat-o ca supervizor echidistant.


    Clauza firmei celei mai favorizate

    O alta societate din consortiul amintit bate insa orice record in materie de raporturi privilegiate cu institutii ale statului. Romair Consulting, afacere pastorita de Gheorghe Boeru – un personaj pe care presa l-a plimbat in ultimii ani de la stanga la dreapta, plasandu-l ambiguu pe orbitele financiare ale PSD si PD-L, ca semn al inclinatiilor sale transpartinice –, furnizeaza asistenta tehnica si supervizarea proiectelor de mediu, pe zona de deseuri, in aproape jumatate din judetele Romaniei. Succesul peren al unor astfel de mega-clienti, explica surse din sistem, tine de o strategie simpla: preturi de dumping la licitatiile organizate pentru consultanta si asistenta tehnica, cheltuielile efective (mai mari decat cele ofertate) fiind acoperite ulterior prin caiete de achizitii ale lucrarilor publice intocmite cu dedicatie si prin relatii „relaxate” ale supervizorilor cu firmele angajate sa execute proiectele.

    La Galati, de constructia efectiva a celulei ecologice si a statiilor de sortare si compostare s-au ocupat firma greceasca Mesogeos SA si Valceana SA, infrastructura necesara implementarii sistemului de colectare selectiva a deseurilor fiind furnizata de Iridex si Gradinariu Import Expor. De altfel, Iridex Group, societate controlata de fostul senator PC de Buzau, Corneliu Pascu (un apropiat al lui Dan Voiculescu), este un alt pion omniprezent pe tabla contractelor atribuite in cadrul proiectelor de mediu finantate european.

    Afacerea esuata
    Contractul de executie a celulei ecologice, venit la pachet cu obligatia inchiderii vechiului depozit al orasului, a fost semnat la Galati in iulie 2008. Desi castigatorii, firma greceasca Mesogeos SA, ar fi trebuit sa finalizeze lucrarea pana la finalul lui 2009, pana in prezent inca nu s-a facut receptia. Intarzierea are explicatii formale – de la parametrii tehnici diferiti „in teren”, la nevoi de reproiectare – si cateva dedesubturi care explica de ce Romania a ajuns cel mai slab gestionar de fonduri comunitare din UE.

    Datele de la Registrul Comertului rezerva o surpriza pentru cei dispusi sa cerceteze increngatura de firme din jurul proiectelor de mediu cu finantare europeana. La Galati, Mesogeos apare in doua variante: SA-ul „mama” (companie pe care Gabriela Manta, fost director al societatii, o descrie ca fiind solida si stabila, dar pe care cei implicati in proiect o numesc „mama tepelor”) si un Mesogeos Group SRL, aparent fara nicio legatura cu firma angajata sa ecologizeze groapa de gunoi a orasului. La infiintare, in toamna lui 2008, „puiul” Mesogeos avea ca actionari doua entitati juridice – Selin Group si VS Link – si o persoana fizica – Daniel Sandulache –, aparitia sa fiind motivata de banii pusi in joc printr-o lucrare subcontractata de SA-ul „parinte”. Actionarul Selin Group, controversatul afacerist Mihai Selin, este trimis in prezent in judecata pentru inselaciune, intr-un dosar aflat pe rolul Tribunalului Harghita. La mijloc ar fi vorba de o frauda de 50 de miliarde de lei vechi comisa in 2007.

    „Mesogeos SA au fost anuntati ca firma aleasa trebuie sa fie sprijinita politic”, sustine o sursa implicata direct in afacere, „asa ca lucrarea subcontractata a ajuns la cine trebuie la inceputul lui 2009”. „Cine trebuie” a fost in cazul de fata Floreal Trading, o societate obscura din comuna Sendreni, controlata de apropiati ai primarului PNL din localitate, Paul Cristea. La randul sau, un personaj al carui destin politic este dirijat de viceprimarul galatean, liberalul Mircea Cristea.

    Ratarea afacerii Mesogeos SA-Mesogeos Group si inlocuirea ei cu alta la fel de dubioasa ofera o grila de lectura pentru intelegerea felului in care proiectele finantate din fonduri europene co-intereseaza o serie de oameni dispusi sa-si utilezeze pozitiile din sistemul public pentru a obtine beneficii private. La trei ani de la demararea lucrarilor la Galati, celula ecologica n-a ajuns inca in faza de receptie, la statiile de sortare si compostare nu se poate ajunge decat pe jos, pentru ca nu exista drum de acces, iar echipamentele achizitionate – containere si masini de colectare selectiva – stau in depozite. In plus, desi memorandumul de finantare semnat in cazul proiectului ISPA de la Galati prevedea achizitionarea a peste 1600 de containere destinate colectarii selective, doar 660 si-au mai gasit loc in decontul final.

    JUCATORII

    Un mic artificiu

    O batalie subterana se duce la Galati pentru concesionarea serviciilor de gestiune a lucrarilor executate, dar si a serviciului de salubritate din oras. Actualul operator, Ecosal, in fapt o directie de utilitate publica aflata in subordinea primariei, a reusit sa primeasca in luna august, printr-o hotarare de consiliu local, gestiunea asupra statiilor de sortare si compostare.

    Dupa ce receptia finala la depozitul ecologic va fi facuta, noua celula de la Tirighina ar trebui sa urmeze acelasi traseu legislativ si sa intre in administrarea Ecosal, sustin mai multe voci din sistem. Problema majora a oficialitatilor galatene este insa obligatia, prevazuta expres in memorandumurile de finantare ISPA, de a organiza licitatii publice pentru concesionarea gestiunii acestor servicii. Ion Ionescu, directorul operatorului de salubritate si un apropiat al primarului PSD Dumitru Nicolae, foloseste un artificiu pentru a argumenta situatia, prelevandu-se de o prevedere care i-ar permite sa beneficieze, ca serviciu public, de facilitatile construite prin atribuire directa.

    Experti din zona de audit sustin insa ca ceea ce se intampla la Galati e o bazaconie, iar obligativitatea licitarii publice a gestiunii este universala. Pe de alta parte, Ionescu spune ca a primit deja acceptul Bruxelles-ului pentru a prelua obiectivele realizate sub proiectul ISPA. In plus, ofera o teza paradoxala despre motivele transformarii fostei entitati comerciale responsabile cu salubritatea, Ecosal Prest, in actualul serviciu public: „In 2007, eram firma cu actionar unic consiliul local, dar putea sa vina oricine la licitatie. Atunci am spus ca ma transform in serviciu public pentru a evita licitatia. Serviciul privat vine sa castige. Eu, Ecosal, nu am voie sa realizez beneficii, deci lucrez la cota cea mai mica asa cum vrea comunitatea”.

    Solicitat cu o serie de raspunsuri oficiale, Ministerul Mediului transmite insa exact contrariul: concesionarea serviciului, prin licitatie, permite reducerea costurilor datorita conditiilor concurentiale. Disolutia autoritatii de stat in Romania lui 2011 e aproape completa: mici conglomerate de interese iau forma unor feude in care discursul utopic despre servirea cetateanului tine loc de solutii administrative eficiente.

    Ceva de ciugulit

    Cu serviciul de salubritate tinut sub palaria monopolului Ecosal, prin actiunea directa a primarului PSD Dumitru Nicolae si a lui Ion Ionescu, la Galati tot se mai gaseste cate ceva de ciugulit pentru „greii” gunoaielor romanesti. RER Ecologic Service, parte a grupului RER, si-a facut loc si aici, inchiriind in jur de 20 de utilaje Ecosalului. Nimeni in Primarie nu vrea sa vorbeasca despre asta, cu atat mai putin despre sume sau prevederi contractuale. „Probabil Ecosal nu are suficiente masini”, explica situatia Bogdan Epure, responsabil de managementul calitatii la RER. Serviciul public are insa cam 30 de masini, urmand sa mai primeasca in gestiune si cele zece autovehicule pentru colectarea selectiva achizitionate prin ISPA. Ion Ionescu e scurt: „Eu nu am nevoie de RER, sa fiu sincer. Dar politic ni se impune”. Aluzia directorului din primarie e cu bataie lunga, din moment ce administrator al filialei RER din Galati este consilierul local PDL, Ion Dumitru, finul deputatului democrat-liberal Cezar Preda (banuit ca este inca implicat in derularea actiunilor grupului RER, desi a s-a retras formal din societate in decembrie 2004).

    Dubla calitate a lui Dumitru – de ales local si director al unei companii care are incheiat un contract comercial cu o institutie aflata sub autoritatea primariei – incalca, de altfel, regimul incompatibilitatilor pentru alesii locali, reglementat de dispozitiile Legii 161 din 2003. Potrivit articolului 90 alineatul 1 din actul normativ, “consilierii locali si consilierii judeteni care au functia de presedinte, vicepresedinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administratie sau cenzor ori alte functii de conducere, precum si calitatea de actionar sau asociat la societatile comerciale cu capital privat sau cu capital majoritar de stat ori cu capital al unei unitati administrativ-teritoriale nu pot incheia contracte comerciale de prestari de servicii, de executare de lucrari, de furnizare de produse sau contracte de asociere cu autoritatile administratiei publice locale din care fac parte, cu institutiile sau regiile autonome de interes local aflate in subordinea ori sub autoritatea consiliului local sau judetean respectiv ori cu societatile comerciale infiintate de consiliile locale sau consiliile judetene respective”.

    Incompatibilitatile deranjeaza, insa, mai putin la Galati, acolo unde preocupa mai degraba inevitabila licitatie care va trebui organizata pentru concesionarea servicului de salubritate. Teoretic, o conditie de baza a proiectelor ISPA e ca gestiunea facilitatilor construite cu sprijinul banilor europeni sa fie separata de cea a colectarii si transportului deseurilor. In conditiile in care Ecosal a primit deja in administrare statiile de sortare si compostare, o licitatie pe salubritatea orasului e aproape obligatorie. In block-starturi, RER asteapta.

    Un baiat smecher

    Ambitiile RER de a intra pe piata de salubritate si cateva orgolii meschine tulbura atmosfera in sanul organizatiei PD-L din Galati. Prelungirile comerciale ale gigantului RER in zona politica l-au inclus, pe vremuri, si pe actualul comisar-sef al Garzii de Mediu din oras, Mihai Turcu. In biroul sau, prea putinii metri patrati abia reusesc sa-i gazduiasca personalitatea exploziva. Registrul Comertului spune ca o firma controlata de Turcu, Diplomat International, detine niste actiuni la RER. Foarte putine insa, aproape ca nici nu conteaza, iar comisarul e vizibil enervat de faptul ca, in urma unor dispute interne, a fost eliminat din afacere.

    De fapt, Turcu evita sa spuna ca, in 2000, a incercat sa mai prinda cateva feliute din salubritatea Galatiului si a Brailei, infiintand doua societati, impreuna cu niste afaceristi italieni banuiti la vremea respectiva de legaturi cu mafia siciliana. Una dintre firme, Brai-Cata, este astazi stapana pe o treime din gunoaiele brailene. Cealalta, Gal-Cat n-a apucat sa respire niciodata cu adevarat. Turcu mai spera insa. „Economia de piata sa isi spuna cuvantul, lasati o concurenta, Galatiul poate sa inghita 2-3 firme private”, boxeaza el cu umbrele. Apoi, pledeaza pentru alt jucator important pe piata deseurilor, „A mai fost o societate in Galati, dar pana la urma a trebuit sa plece pentru ca nu le acceptau gunoiul colectat din judet. Au avut contracte cu comune, iar Dumitru Nicolae (primarul orasului, n.r.) a refuzat depozitarea deseurilor. Asta ce inseamna? Monopol. Cu concursul primariei, al consiliului local, al prefecturii”. Turcu nu pronunta numele respectivei firme eliminate, dar e vorba de compania valceana Urban, „adusa” in actionariatul Brai-Cata dupa retragerea partenerilor italieni, in iulie 2008.

    Ramane cert un singur lucru: pe comisarul sef al Garzii de Mediu din Galati il intereseaza mai mult dreapta impartire a gunoaielor intre operatorii privati decat lipsa crasa a colectarii selective in oras ori incendiile izbucnite frecvent la Tirighina, acolo unde vechea groapa de gunoi inca rezerva surprize. Inclusiv de ordin contractual, din moment ce Primaria Galati a atribuit la inceputul anului un contract de peste 800.000 de euro firmei Mesogeos SA ca sa faca ceea ce memorandumul de finantare deja prevedea – sa inchida depozitul menajer neconform. Derulata printr-o procedura de tipul „negociere fara anunt de participare”, achizitia a fost motivata astfel: „la data inceperii lucrarilor s-a constatat ca geometria vechiului depozit (suprafata si inaltimea) nu mai corespunde cu cea prezentata in proiect ca situatie existenta”.

    Nota: De la momentul derularii documentarii pentru acest episod al investigatiei pana la momentul publicarii lui autoritatile locale au instalat containerele de colectare selectiva in oras.

    Articol premiat cu Tanarul Jurnalist al Anului 2011 pentru Oana Damân si Vlad Stoicescu

    Raportează
  • postat de Marius Stanica Joi, 21 Martie 2013 16:11 Link la comentariu
    0
    0

    Foarte pe scurt:

    cu toate eforturile municipalitatii Iasi, regia de termoficare a ajuns in faliment (ca si Apaterm din 2011, tinuta in viata in mod zombi de autoritatile locale si centrale) si in cativa ani se va ajunge la FALIMENTUL FINAL si INCHIDEREA acestor unitati de incalzire centrala.

    De ce faliment ? Pentru ca au mers pe principii comuniste : cu forta toti la comun, si plateste cine apuca, nu este pedepsit nimeni, ne facem ca muncim, etc.

    CIREASA DE PE TORT O REPREZINTA si zecile de milioane de lei noi/euro GARANTATI DE PRIMARIA IASI pentru tot felul de cica retehnologizari, de fapt tunuri financiare, care vor fi platite de CONTRIBUABILII IESENI !

    Pe cat se intind creditele ?? 10 - 12 ani de zile !!
    Si uite asa dupa ce are O GAURA IN BUGETUL PRIMARIEI de cateva zeci (daca nu sute !) de milioane de lei (NOI , da lei noi) aceiasi primarie este si garantul unor altor imprumuturi !

    Cam asta se va ajunge si la Galati, la falimentul final, al vacii de muls, si a falimentarei comuniste Apaterm.


    PS: dupa falimentul acestora, va urma si falimentul ApaCanal care vezi Doamne nu poate sa incheie contracte individuale si sa furnizeze facturi cu cei cu apartamente, dar poate sa incheie contracte individuale si furnizeze facturi la cei cu vila, de exemplu.
    Da, la demnitari si la cei mai mari si bogati se poate, la fraierii din apartamente NU.
    Dar tocmai aceasta masura idioata ii va aduce si pe Apacanal in faliment, daca nu schimba modalitatea de abordare a furnizarii si nevoilor clientilor (buni-platnici).

    Hai o zi buna (daca se mai poate).

    Raportează
  • postat de Marius Stanica Joi, 21 Martie 2013 16:04 Link la comentariu
    0
    0

    hai sa va dau o stire destul de importanta, si DE VAZUT ACOLO UNDE SE INDREAPTA DEALTFEL TOATE societatile de termoficare din Romania



    Baronii USL conduc spre faliment ultimul colos industrial al oraşului. Cum s-a vândut CET Iaşi unui SRL de apartament

    Utilajele noi ale Centralei Electrice de Termoficare Iaşi au fost vândute laolaltă cu deşeurile feroase, la o licitaţie controversată făcută chiar sub nasul Primăriei. Bunurile au ajuns la o firmă cu un singur angajat şi doi asociaţi.

    Peste opt mii de tone de material feros de la una dintre centralele termice ce asigură încălzirea la Iaşi se află în prezent în proprietatea unei firme obscure, cu un singur angajat şi doi asociaţi. Societatea Shine Concept SRL deţine o mare parte a turbinelor, cazanelor, ţevilor sau autoturismelor care ar trebui folosite la încălzirea locuitorilor din municipiu. În octombrie anul trecut, Shine Concept a câştigat, printr-o licitaţie publică controversată, nu mai puţin de 8.600 de tone de fier din patrimoniul Centralei Electro-Termice (CET) Iaşi, cu aproximativ 21,5 milioane de lei.
    Centrala s-a aflat în subordinea muncipalităţii ieşene, până vara trecută, când a intrat în insolvenţă. De atunci, administrarea CET a fost preluată de firma de insolvenţă Management Reorganizare Lichidare Iaşi SPRL, Primaria fiind prezentă doar în Adunarea Creditorilor.
    După licitaţia organizată în toamnă, Shine Concept nu a putut obţine însă bunurile, din cauza unui litigiu dintre Primărie şi CET, dar şi din cauza opoziţiei tardive a oficialilor municipalităţii. Instalaţii funcţionale, date pe nimic Surprizele au apărut acum câteva zile, când s-a constatat că Shine Concept a cumpărat nu doar deşeurile feroase ale CET, ci şi instalaţii termice funcţionale. Asta în condiţiile în care Primăria Iaşi a girat, în 2005, un împrumut de 20 de milioane de euro făcut de CET Iaşi pentru retehnologizare.

    Despre vânzarea bunurilor noi laolaltă cu cele vechi, în octombrie, primarul Iaşiului, Gheorghe Nichita, susţine că totată afacerea s-a făcut pe ascuns. Explicaţia edilului este cel puţin bizară, în condiţiile în care municipalitatea are nu mai puţin de trei membri în Adunarea Creditorilor, cea care şi-a dat avizul, încă din mai anul trecut, pentru vânzarea deşeurilor feroase ale CET. Primarul Nichita susţine că vânzarea s-ar fi făcut pe baza unui document anexat ulterior listei bunurilor licitate. “Lichidatorul de la CET a primit din partea comitetului creditorilor dreptul ca o parte din deşeuri să fie vândute. Asta nu include şi utilaje care sunt în funcţiune şi care asigură energia termică. Lichidatorul a trecut în anexa respectivă şi component aflate în litigiu de un an şi jumătate şi nu ar fi putut fi vândute”, a declarat Nichita.
    Cu toatea acestea, licitaţia a avut loc, iar fierul de la CET a fost vândut. Alături de Shine Concept, la licitaţia organizată de practicianul în insolvenţă Corneliu Mititelu, au mai participat alte trei societăţi, respectiv Colect Metal Iaşi, Remat Scholz Galaţi şi Tomini Trading Constanţa. Shine Concept şi Colect Metal au oferit preţul cel mai mare, 2,5046 de lei pe kilogram, însă prima dintre firme a fost declarată câştigătoare întrucât se înscrisese la licitaţie cu o oră mai devreme. Asta cu toate că Colect Metal are o cifră de afaceri de 24,5 de milioane de lei, raportată pentru 2011, şi câteva zeci de angajaţi. Negociere făcută de un escroc La momentul organizării licitaţiei, potrivit Registrului Comerţului, asociatul unic al SC Shine Concept SRL era doar o persoană pe nume Bogdan-Radu Ignat, originar din Galaţi.

    Recent, a mai apărut un alt asociat în scriptele societăţii, respectiv Dumitru Petrea, un bărbat de 69 de ani din Ciurea, o comună cu o numeroasă populaţie de etnie romă. Contactaţi telefonic în repetate rânduri, niciunul dintre cei doi asociaţi nu a fost de găsit pentru a oferi detalii privind tranzacţia cu fier vechi. La licitaţia din octombrie, nu a participat nici Ignat şi nici Petrea. Aceştia l-au mandatat, din pareta Shine Concept, pe Vasile Septimiu Carp, un nume controversat în Iaşi. Acesta a fost condamnat, luna tercută, la 7 ani şi 3 luni de închisoare cu executare pentru evaziune fiscală, spălare de bani şi asociere în vederea comiterii de infracţiuni după ce a dat tunuri de milioane de euro statului român prin intermediul mai multor firme. CET, executat de firma de apartament Abia după ce Shine Concept şi-a adjudecat fierul, reprezentanţii Primăriei Iaşi au trimis firmei, în decembrie anul tercut, o notificare prin care au cerut să “stopeze orice acţiune legală de valorificare a bunurilor cu regim special până la pronunţarea unei sentinţe definitive”. O adresă similară a fost înaintată şi pe 18 ianuarie. În replică, profitând şi de reacţia tardivă a autorităţilor, reprezentanţii Shine Concept au înaintat instanţei o cerere prin care le solicit judecătorilor să respingă solicitarea Primăriei de revendicare a unor bunuri de la CET. Practic, firma a vrut să se asigure că nu-şi va pierde bunurile câştigate la licitaţia cu fier vechi. Mai mult, Shine Concept a mers chiar mai departe şi, în urmă cu câteva zile, a obţinut avizul instanţei de a executa silit Centrala Electro-Termică, pentru a-şi lua bunurile. Despăgubiri cât jumătate din buget Scandalul bunurilor de la CET continuă şi pe alt front pentru Primăria Iaşi. Un dosar complex se află în prezent pe rolul Tribunalului Iaşi implicate fiind municipalitatea şi societatea de termoficare.

    Primăria revendică de la CET toate bunurile folosite de fostul agent de termoficare al oraşului. Administratorul judiciar, cel care administreză acum centrala publică, a contraatacat în instanţă şi a formulat o altă cerere, în cadrul aceluiaşi dosar, prin care solcită despăgubiri record de la Primăria Iaşi: 410 milioane de lei, în contul bunurilor revendicate de Primărie, la care se adaugă daune, dar şi contravaloarea reparaţiilor şi investiţiilor făcute de CET în instalaţii în perioada 2003-2010. Suma reprezintă circa jumătate din bugetul public al municipiului Iaşi pentru anul 2013. În prezent, cele două părţi, se războiesc în instanţă, folosindu-se fiecare de diferite chichiţe legislative pentru a demonstra că sunt proprietarii de drept ai centralelor de la CET. Lichidatorul de la CET a primit din partea comitetului creditorilor dreptul ca o parte din deşeuri să fie vândute. Asta nu include şi utilaje care sunt în funcţiune şi care asigură energia termică, Gheorghe Nichita, primarul Iaşiului. Centrala Electrică de Termoficare (CET) reprezintă cea mai proastă afacere din portofoliul actualului primar de Iaşi, Gheorghe Nichita. Societatea furnizoare de agent termic în Iaşi, aflată în subordinea Consiliului Local Iaşi, a pierdut constant clienţi în ultimii ani, ajungând la doar 40.000 de apartamente încă branşate în acest moment din cele peste 90.000 existente la începutul anilor ‘90. Facturile la căldură sunt printre cele mai mari din ţară, cu un preţ al gigacaloriei plătit de populaţie de 265 de lei, iar societatea are indicatorii financiari cei mai slabi dintre cele 11 CET-uri încă existente în România.
    A acumulat datorii de sute de milioane de lei în ultimii zece ani, iar bugetul public al Iaşiului mai are de tras ani buni pentru achitarea creditelor imense făcute la bănci pentru retehnologizarea CET. Cel mai consistent împrumut, de 31,4 milioane de euro, a fost contractat de CET Iaşi în decembrie 2005, girat de CL Iaşi şi rambursabil în 12 ani. 20 de milioane de euro trebuie returnate Băncii Europene de Reconstrucţie şi Dezvoltare, ai căror reprezentanţi s-au şi constituit ca parte la masa credală. Directorul CET, ţinut în şah cu un dosar la DNA În cele din urmă, CET Iaşi a fost băgat în insolvenţă în martie 2012, cu datorii totale de 540 de milioane de lei. La cârma dezastrului financiar s-au aflat mereu oameni de încredere ai celor doi baroni USL de Iaşi, Gheorghe Nichita şi Relu Fenechiu. Societatea a fost condusă încă din 2004, odată cu venirea la Primăria Iaşi a lui Gheorghe Nichita, de către Dorin Ivana.
    Acesta a preluat scaunul fostului director Ion Mihai, reţinut de PNA în iunie 2004, judecat şi condamnat la închisoare cu exectuare pentru luare de mită, la capătul unui proces care a ridicat multe semne de întrebare. Ivana a respectat întocmai de-a lungul anilor indicaţiile venite de la Primărie, care au presupus inclusiv contractarea la un preţ supraevaluat a cărbunelui pe filiera unui şir întreg de firme pierdute în fostul spaţiu ex-sovietic. De altfel, Dorin Ivana este cercetat penal din 2012, într-un dosar tras pe linie moartă de către DNA, pentru stopaj la sursă.

    Relu Fenechiu a fost aproape de deciziile luate la CET prin intermediul pupilului Mugur Cozmanciuc, fost director al Oficiului de Cadastru Iaşi, de unde a plecat cu scandal generat de achiziţionarea la suprapreţ al unui sediu pentru societate. Cozmanciuc, actual deputat USL pe filiera PNL, a ajuns director de marketing la societatea de termoficare în 2010. Funcţia a fost creată în organigramă societăţii odată cu venirea lui. Liberalul a plecat şi de la CET în vara lui 2012 pentru un post de secretar de stat în Ministerul Mediului. Din noiembrie 2011 şi până în mai 2012 Cozmanciuc a fost încorporat, în funcţia de director comercial, pe statul de plata al Dalkia Iaşi, societate adusă să administreze „cadavrul” CET. „La Cozmanciuc deja multe lucruri de la CET au devenit preocupări în fişa postului. Are o viziune în privinţa reabilitării sistemului de încălzire în Iaşi”, a spunea Relu Fenechiu în 2010 despre activitatea protejatului său.
    Nebuloasa contractului cu Dalkia Dalkia este o altă nebuloasă în „afacerea CET”. Firma franceză a încheiat cu Primăria Iaşi un contract ţinut în cea mai mare parte la secret, dar din care poate fi înţeles că furnizează servicii de termoficare către cele 40.000 de apartamente rămase în sistemul centralizat la Iaşi, dar primăria trebuie să se ocupe cu partea de încasare a facturilor şi administrare a datoriilor uriaşe. De altfel, în ultima şedinţă de Consiliu Local, s-a legiferat la foc automat prin intermediul maşinii de vot USL că Primăria datorează în jur de 35 de milioane de lei către Dalkia, motiv pentru care s-au şi contractat două noi împrumuturi bancare pentru acoperirea acestor restanţe. Insolvenţa CET este controlată de firma lui Corneliu Mititelu, un administrator judiciar implicat în majoritatea procedurile controversate de lichidare a coloşilor economici ai Iaşiului, precum Nicolina SA, Combinatul de Utilaj Greu (CUG) sau Fortus SA.
    Este imposibil de găsit pentru a da lămuriri în privinţa deciziilor luate la CET, dar foştii angajaţi ai centralei, disponibilizaţi după preluarea de către Dalkia, ridică semne de întrebare. „Este imposibil ca administratorul judiciar să fi luat o decizie cât de neimportantă legată CET fără ştirea Primăriei. De altfel, sunt de părere că totul face parte dintr-o strategie bine elaborată, de falimentare a CET-ului şi de ştergere a datoriilor care vor rămâne în cârca statului. În plus, după vânzarea fierului vechi, la CET 1 vor rămâne câteva hectare goale de teren într-o zonă excelentă a oraşului”, este de părere Virgil Iordache, reprezentantul celor 680 de angajaţi CET disponibilizaţi în perioada 2010-2012. Terenul CET 1 valorează cel puţin 10 milioane de euro CET 1 Iaşi, de unde ar urma să dispară în curând 8.600 de tone de fier vechi, este situat într-o zonă extrem de bine cotată imobilar a Iaşiului, pe bulevardul Tudor Vladimirescu, în imediata apropiere a unor centre comerciale precum Iulius Mall, Kaufland, Praktiker sau Baumax. Se întinde pe o suprafaţă de 19,3 hectare, din care cel puţin zece vor rămâne virane după ce buldozerele îşi vor fi făcut treaba. Metrul pătrat de teren este cotat între 100 şi 150 de euro, ceea ce duce terenul la o valoare de cel puţin 10 milioane de euro

    Raportează
  • postat de intrebare pentru autoare Joi, 21 Martie 2013 14:41 Link la comentariu
    0
    0

    La groapa aia s-a facut drum de acces macar? Ca nu se putea ajunge decat pe jos cand s-a construit... Hal de investitie...

    Raportează
  • postat de Petruta Moisi Joi, 21 Martie 2013 14:22 Link la comentariu
    0
    0

    21 martie 2013 postat de prof. Petruta Moisi, Centrul de Consultanta Ecologica Galati

    Felicitari ziarului 'Viata Libera'si ziaristilor pentru ca incep sa dea o mana de ajutor si altora in 'batalia impotriva gunoaielor'. La Galati, s-au cladit sperante in momentul demararii proiectului ISPA- Deseuri solide prin 2007 si s-au naruit cu aceeasi viteza doar observandu-se cum se desfasoara programul. Ce facem noi, cetatenii 'mai luminati 'la Galati, dar nu numai, este doar o selectare preliminara, si nici asta cum trebuie.
    Articolul de astazi, desi profesionist , demobilizeaza si mai mult cetatenii in clipa in care inteleg resorturile si interesele. Este multa logica in comentariile anterioare: asociatiile de locatari ar trebui sa se implice, dar prima problema nerezolvata de 23 ani este cea a saraciei de care profita firme si institutii: cat timp avem saraci care isi agonisesc traiul zilnic adunand de prin gunoaie, avem pe cine da vina. Invit toti functionarii publici cu responsabilitati in informarea populatiei si in rezolvarea problemei gunoiului ( colectare separata la sursa, si procesarea adecvata) sa parcurga la pas toate strazile si aleile din oras si judet pentru a vea i idee de cum arata locul in care ;traim si ne educam copiii; apoi sa calatoreasca cu un tren de calatori pentru a vedea cum arata spatiul din spatele caselor si gradinilorpana la terasament. E bine ca exista si cele trei containere dar pretul pentru acestea este mult prea mare raportat la eficacitate si operationalitate. Maine 22 martie este Ziua Internationala a Apei ! Sa ne propunem cu totii sa ne protejam mai bine apa si apele: atentie la ce aruncam in apa si unde ajunge poluarea!

    Raportează
  • postat de Movileanu Joi, 21 Martie 2013 12:27 Link la comentariu
    0
    0

    Floreal Trading sunt alde Dublea, bagati si in balastiere pe Siret si in agricultura rurala cu finantare nerambursabila... Cine stie, stie

    Raportează
  • postat de Un cetatean deziluzionat si de USL Joi, 21 Martie 2013 10:01 Link la comentariu
    0
    0

    Odata cu "SIGILAREA" ghenelor de gunoi de la blocurile cu zece etaje am semnalat excesul de INTERES pentru a "toca" banii pe o afacere falimentara din start. Dece falimentara? Fiindca nimeni din administratiile de proprietari nu mai avea raspunderea pentru gunoiul colectat la aceste containere si "numarul" de real de containere instalate nefiind controlabile.
    Cat privesc efectele nocive incepand cu transportul gunoiului in lift RISC nesesizat de Directia de Sanatate Publica si pana la gestionarea NESELECTIVA IN FAPT a gunoiului menajer nu s-a dorit a fi receptate fiindca "interesul poarta fesul".
    Mirajul banului public NU ARE CULOARE POLITICA si de aceea avem asemenea "imbulzeala" la mierea lui.
    Degeaba orice comentariu si sesizare cetateneasca. INTERESUL E SUVERAN atat la primarie cat si in afacerile cu bani publici.
    Noi traim cu "ghenele sigilate" obligati sa ne plimbam cu gunoiul in lift iat banii publici se toaca la ghena de gunoi a PROIECTULUI DE AFACERI ISPA DESEURI.

    Raportează
  • postat de pentru cine vrea sa citeasca Joi, 21 Martie 2013 09:55 Link la comentariu
    0
    0

    @BM: oricine doreste sa se informeze, le poate accesa platforma (si nu e de gunoaie!): http[2puncte-slash-slash]www[punct]dela0[punct]ro[slash]numarat-cantarit-impartit-cateva-bazaconii-si-o-afacere-esuata-la-Galati

    Raportează
  • postat de Vali Joi, 21 Martie 2013 09:28 Link la comentariu
    0
    0

    cu 21 de mil de euro, plateam foarte bine 100 de oameni 50 de ani pe care ii puneam sa faca sortarea direct la groapa de gunoi imediat la descarcare! 100(oameni)x1500(lei/luna)x12(luni)x50(ani)=20 mil Euro (la 4,5 lei/euro)

    In concluzie, alta investitie fara cap!

    Raportează
  • postat de BM....ptr O.D si V.S Joi, 21 Martie 2013 08:27 Link la comentariu
    0
    0

    VL doreste informatii complete despre afacerile de care pomeniti -liberali sau orice-(nu avem nici cea mai mica problema sa tratam subiecte cu liberali). Adresa de e mail sursa@viata-libera.ro

    Raportează
  • postat de eu Joi, 21 Martie 2013 08:21 Link la comentariu
    0
    0

    pana nu se vor inchide toate centrele de colectare nu se va reusi stoparea furtului de capace canalizare,garduri,sonde,in curand se va fura si usa blocului
    Inchideti centrele aflate toate stradutele si cotloanele ,dati legi prin care vanzarea de deseuri sa se faca doar de persoane juridice(care sunt obligate prin lege sa selecteze si sa recicleze gunoiul produs).In tara asta nu se vrea,pentru ca se poate !

    Raportează
  • postat de O.D. si V.S. Joi, 21 Martie 2013 07:32 Link la comentariu
    0
    0

    Ce-mi mai plac mie investigatorii astia ghidati cum trebuie ca sa dea cu manta, sa nu raneasca unde nu trebuie...
    Este trecut sub tacere episodul Mesogeos srl, cu actionariat eminamente local, pentru ca ar duce fir intins la episodul Floreal Trading. Grecii au trebuit neaparat sa subcontracteze unei "firme sprijinite politic”, iar la Galati, orasul unde mereu nu au existat culori politice ci o perpetua buna intelegere pe principiul rotatiei, liberalii au gestionat ISPA. Asa ca „Cine trebuie” a fost in cazul de fata Floreal Trading, niste obscuri din Sendreni, apropiati ai primarului PNL Paul Cristea, foarte bine dirijat de Mircea Razvan Cristea, tata ISPA.
    Iar faza cu Mesogeos SA notificata de catre Primaria Galati pentru defecte, abia acum, faza luata de buna de ziaristi si colportata de vreo luna incoace, de cand a izbucnit scandalul ECOSAL, e rusinoasa pentru ziaristii respectivi in primul rand. Iar faza cu "Primăria va executa lucrările pe banii săi, urmând să solicite plata sumelor de către SC Mesogeos SA" este edificatoare. Sa ti se serveasca asa ceva si sa nu intrebi " dar de ce?" inseamna ca ori esti natang, ori esti teleghidat.
    Fiindca si cateii de la groapa Tirighina stiu ca Mesogeos SA si-a declarat insolventa de anul trecut, ca trebuiau notificati si dati in judecata pentru defecte de la receptie, ca Ostache ar trebui sa raspunda din greu intr-un oras normal la cap, dar stie prea multe informatii care ar incepe sa circule... liberal, ca Primaria stie ca remedierea lucrarilor va ramane pe banii nostri si de aia se grabeste sa-i cheltuie. Iar penalitatile, evident, nu le va mai vedeaq nimeni niciodata.
    Fiindca primaria sunt de fapt niste baieti care si-au dat mana transpartinic sa ne bage banii in buzunare, ale lor evident. Institutia in sine, care sa vegheze la bunul mers al obstei, nu exista. Si iata de ce nu vrea Stan sa dea raportul de audit, fiindca inclusiv asemenea lucruri s-ar afla de acolo.

    Raportează
  • postat de claudiu Joi, 21 Martie 2013 06:45 Link la comentariu
    0
    0

    A, deci e vorba de 22 de tone pe luna! De la inaugurare si pina acum ar fi 500 de tone prelucrate. Dar de ce sa ne complicam in chestiuni minore, cum ar fi corectitudinea unei stiri, mai ales in Viata Libera ...

    Raportează

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.