* Galaţiul stă prost la conexiuni cu UE, cu ţara, cu restul Europei şi de aceea proiectul vital devine tunelul * Două cartiere de locuinţe sociale, Orăşelul Copiilor transformat într-un mic Disneyland, tiroliene în Parcul CFR, un aqualand la Plaja Dunărea, Patinoar transformat în Sală Polivalentă sunt doar câteva dintre proiectele pentru 2014 ale primarului Marius Stan * Dar mai presus de toate, un Galaţi cu identitate proprie, un centru care să-l definească şi un oraş despre care să se vorbească
- Domnule primar, care este cel mai important proiect realizat până acum?
- Cu toată sinceritatea, mă simt legat de tot ceea ce creşte în oraş, de toate proiectele. Am fost plecat perioade destul lungi din oraş, am făcut naveta, având tot timpul familia aici, şi am comparat alte locuri cu Galaţiul. De fiecare dată mă întorceam cu nostalgia locului unde m-am format, dar şi cu dezamăgirea că e un oraş parcă fără viaţă. Legat de proiectele finalizate, pot fi comentarii răutăcioase că au fost demarate în trecut. Da, demarate în trecut, dar realizate şi finalizate după concepţia noastră, alta decât cea dinainte.
Nu întâmplător am întârziat finalizarea lucrărilor pe strada Bălcescu: proiectul nu luase în calcul şi realizarea canalizării. Turnam asfalt, se surpa din cauza canalizării, şi era numai bună de spart. Oţelarilor e o stradă de referinţă pentru cum trebuie să arate o arteră civilizată. Proiectul pe bani europeni, în plină realizare când am început mandatul, prevedea asfaltare doar pe porţiunea unde erau linii de tramvai, restul, pe unde rulau maşinile, avea doi centimetri de asfalt, atât! Cât ţinea? Două ploi şi se făcea praf. Nu a avut refugii pentru staţii, fugeau oamenii printre maşini să prindă tramvaiul. Am făcut demersuri, am suplimentat fondurile şi am făcut strada aşa cum arată.
La Parcul Viva moşteniserăm un proiect fără vreo legătură cu ce este acum. Schimba nişte fiare de leagăne şi rămânea tot tăpşan. Azi e unul dintre cele mai moderne parcuri din ţară, multifuncţional, şi constituie un standard pe care noi ni l-am stabilit! Am făcut de la zero primul parc de cartier, în Micro 39, unde toată lumea a fost sceptică! Uite că a ieşit un loc frumos şi un concept pe care îl vom dezvolta în toate cartierele.
- Dar Grădina Publică şi Parcul Rizer cum vi se par?
- La Grădina Publică, reabilitată pe bani europeni, fusese uitat elementul definitoriu - fântâna, care era strâmbă deja din cauza infiltraţiilor şi risca prăbuşirea. Am făcut o fântână frumoasă, modernă, cu lumini, culoare şi muzică, e ceva formidabil. A fost un proiect de mare impact. Am completat proiectul cu bucăţica aceea de aparate de fitness urban, iarăşi de mare succes. Mie, personal, peisagistica nu-mi place, vom interveni asupra ei probabil în timp.
Parcul Rizer a devenit funcţional cu inconvenientul acela că avem tarlaua de două hectare în mijloc ca… nu mai zic ce în mijlocul drumului. Am obţinut de la Consiliul Judeţului aprobarea de a putea interveni. Vom menaja o pajişte, un loc de picnic pentru oameni, cu o suprafaţă de două hectare cu gazon şi cu instalaţie de stropit cu programare automată, ca în toate parcurile pe care o să le avem. Va arăta, zic eu, mai mult decât decent şi plăcut, va fi un plus pentru oraş.
Şi dacă tot vorbeam de proiecte, este inadmisibil să inaugurezi bazinul de la Baia Comunală, pe bani europeni, fără să ţii cont că apa aceea trebuie clorinată şi că nu există mobilier. După proiectul la care s-a tăiat panglica, aproape o mie de metri cubi de apă trebuia aruncaţi, dura două zile golirea, două umplerea pe bani mulţi! Iar centrala de încălzit apa nu avea nici un soft, cu un consum care umfla nota la utilităţi. Nu zic că e cel mai grozav bazin din lume, dar, raportat la ce se putea, s-a obţinut maximum posibil.
Sala Sporturilor - nu vă mai zic ce era acolo, că intru în poveşti penale – a devenit multifuncţională şi a găzduit Aida, un spectacol excepţional. De aceea vrem să avem - în loc de Teatru Muzical - Filarmonica de la Galaţi, pentru că merităm. Teatrul are un potenţial pe care nu-l exploatăm la adevărata lui valoare. Dar pe partea de cultură nu avem o sală care să ne definească, o sală care să poată primi 2.000 de oameni, iar un spectacol precum Aida putea să primească şi mai mult! Unul dintre proiectele pe care le avem pe masă - să vedem în ce măsură convingem consilierii şi reuşim să-l bugetăm - reprezintă transformarea Patinoarului într-o sală polivalentă, modernă, care poate fi inclusiv teatru. Proiectul, în jur de 4 milioane de euro, implică şi suprafeţe interschimbabile pentru handbal, baschet, volei, suprafeţe care se schimbă automat, la o apăsare de buton, fără să dezgheţi patinoarul, tribune rabatabile, capabile să strângă 5.000 de oameni, şi nu în frig, cu instalaţie de încălzit, de ventilaţie a aerului, cu antifonare, şi sonorizare, tot.
- Ce nu are acum Galaţiul şi va avea la finele lui 2014?
- Locuinţele sociale constituie proiectul despre care sper să vorbim, la finele anului, că s-a făcut. Pare utopic, dar se face foarte uşor, totul e să trecem de licitaţie. Într-un an de zile facem două cartiere, numai că spre deosebire de proiectul lui Radu Mazăre, noi avem o îmbunătăţire: balcoane tronsonale. Vor fi locuinţe sociale, dar decente, cu alei, supermarket, o bisericuţă, sediu administrativ, teren de joacă, secţie de Poliţie. Avem avantajul mare că, fiind totul electric, e aparent mai scump, dar controlabil: n-a plătit, l-ai evacuat şi nu mai primeşte locuinţă. Orăşelul Copiilor ne dorim să devină un colţ din Disneyland şi să avem tiroliene în Parcul CFR.
Dar Galaţiul nu are multe! În primul rând nu a avut o perspectivă, o strategie de viitor. Am vorbit tot de cârpeli, de lucruri de zi cu zi. Cei care au condus oraşul cred că s-au lăsat subjugaţi de personalul din subordine care i-a acoperit cu hârtii, nelăsându-i să mai aibă vreo imagine de ansamblu asupra oraşului. Menirea mea e să fiu cel care coagulează tot felul de proiecte şi pune oameni şi instituţii faţă în faţă. De aceea i-am adus şi pe cei care răspund de Strategia Dunării la Galaţi. Am avut delegaţii de chinezi de mai avem puţin şi le învăţăm limba, am avut coreeni, portughezi, brazilieni, toate naţiile pentru că am vrut să deschidem oraşul. Nu mai putem fi oraşul acela puternic industrializat, şi pentru restul mergem şi vizităm la Brăila, Tulcea! Trebuie să devenim atractivi pentru turişti şi potenţialii investitori.
- Pentru asta avem nevoie de tunelul pe sub Dunăre?
- Suntem vai mama noastră la căi de comunicaţie, conexiuni cu UE, cu ţara, cu restul Europei şi de aceea proiectul vital devine tunelul. Am pus în balanţă proiectul celor de la Brăila, podul, şi tunelul, care a fost nu moftul meu, a rezultat din nişte studii de prefezabilitate. Coreenii ne-au adus la finele anului trecut un studiu de prefezabilitate mult mai amplu şi mai complex decât ne-au făcut elveţienii pentru tunel. Asta ne confirmă că am gândit bine, dintr-o necesitate. Făcând această traversare a Dunării, îi obligăm pe toţi cei care sunt în jurul nostru, din ţară şi de peste graniţă, să vină pe la Galaţi. În glumă spun: măcar dacă vin şi fac pipi în oraşul nostru, tot lasă un leu, tot e ceva. Când te ocolesc nu te alegi cu nimic! Încercând să deturnăm tot traficul turişti, călători, camioane spre zona noastră, devenim interesanţi! Şi aici vine partea a doua, să devenim atractivi. Cei care vin să nu meargă numai până la toaletă, să fie interesaţi şi de ce le oferim. Ce le putem arăta şi dezvolta nu e decât Faleza!
- Falezogaura e tot acolo…
- Nu am mai mers pompieristic: astupăm, se mai surpă o dată şi o luăm de la capăt. Am chemat specialiştii de la Academia Română şi de la Academia Militară să ne spună ce e de fapt acolo. Dar tot ei ne-au spus că suntem într-un impas mare de tot: toată faleza noastră se scurge 11 milimetri pe an – studiu făcut din satelit! Se duce, se duce şi se poate întâmpla o catastrofă. Pentru că ştiţi bine cum s-a construit acolo şi acum vine nota de plată! Pentru mine, ca edil care probabil mai vrea încă un mandat şi vrea să arate că face şi drege, era simplu să fac un proiect de amenajare a Falezei şi ce se întâmplă după opt, zece ani, să nu-mi pese. Nu pot să gândesc aşa! Sunt supărat că în mandatul trecut s-a pierdut un proiect de 86 de milioane de euro pentru consolidarea Falezei pe bani europeni. Esenţa este consolidarea Falezei şi sper să putem accesa nişte fonduri, abia după aceea să mergem la faza a doua, modernizare. Până atunci ne vom apuca de zona plajei. Avem un proiect amplu, complex, cu tobogane care pornesc de la Turnul Tv, curg pe tot taluzul, un aqualand, ceva excepţional.
- Domnule primar, cum arată Noul Galaţi?
- Noul Galaţi este un oraş care să aibă în primul rând un centru care să-l definească, un ceva al lui. În afară de Dunăre, dar legat de Dunăre, să fie ceva unde să vii cu plăcere şi să pleci cu regret. Nu e un proiect la care am renunţat, avem discuţii. E vorba de un parteneriat pe care îl vom face şi care se referă la zona de la intrarea în Stadionul Dunărea, blocurile Privilege, până la Dunăre. Acela îmi doresc din toată inima să fie Noul Galaţi, cu sau fără stadionul integrat aici, cu centru administrativ, centru de bussines şi centru comercial. Că pe noi, dacă ne întrebi de o arteră comercială, n-o avem, iar un oraş care se respectă, adevărat, are un centru comercial al lui, pietonal, unde te poţi să faci cumpărături, mergi pentru distracţie, poţi să vizitezi. Îl visez, îl avem pe planşă, dar e prematur să vorbim de el pentru că e o investiţie uriaşă şi nu poate fi făcut decât pe banii altora. Aceasta este oraşul pe care chiar îl visez şi mi-l doresc. Iar eu, când îmi doresc ceva, de regulă obţin. Greu, dar obţin!
- Audienţele ţinute de viceprimarul Radu Cosca sunt suficiente pentru a fi la curent cu problemele gălăţenilor?
- E un reproş care mi se tot face şi vreau să înţeleagă oamenii un lucru: Primăria înseamnă un aparat complex. Primarul este unul şi dacă stă aplecat pe toate dosarele cu care încearcă propriul aparat să îl înconjoare, se pierde în lucruri mărunte care nu au rezultat pentru viitorul Galaţiului. Prin puterea pe care o am, am delegat viceprimarului Radu Cosca şi consilierului meu obligaţia de a ţine audienţe. Am avut şi plângere penală pe tema asta, încheiată cu NUP. Bineînţeles că cei de la Poliţie au venit şi au cercetat. Şi i-am întrebat: admiţând că nu aş fi ţinut audienţe, ce iz penal avea? Scrie undeva că e penal că nu ţin audienţe? Nu. Pentru sesizările pe care le-am făcut nu au oameni şi timp, dar pentru asta au avut. Pe statistica făcută la jumătate din mandat, Radu Cosca are aproape tot atâtea audienţe ţinute cât a avut fostul primar în tot mandatul! După fiecare audienţă mi se aduce raportul: cine a fost, ce problemă a ridicat şi ce soluţie s-a dat şi ce ar trebui să mai facem. Avem pe Facebook comunicare şi chiar rezolvăm probleme, avem mii de probleme repartizate şi rezolvate pe domenii de care răspund viceprimarii Florin Popa, Radu Cosca, citymanagerul, directorii direcţiilor generale. Peste tot unde mă duc, interacţionez cu oamenii şi se transformă în audienţe ad-hoc. Am consilierul cu mine, le notează, şi vine cu răspuns. Deci am toată deschiderea.
Am făcut un calcul. Admiţând că sunt deschis la toate cererile: veniţi la Primărie. Dacă îi aloc fiecărui petent câte cinci minute - deşi în primele cinci minute abia dă bună ziua – înseamnă că pot să ascult zece persoane pe oră, 80 pe zi şi ajung la 400 într-o săptămână. Într-un an ascult 20.000 de oameni, anul viitor încă 20.000 - ca să nu spun că vin unii de trei ori - şi mi-am terminat mandatul cu 80.000 de audienţe, restul de 220.000 de gălăţeni n-am treabă cu problemele lor. Care e logica? Îmi pasă de oameni, dar se ocupă cine trebuie! Dacă e o problemă de urbanism, nu e logic să-i dea răspuns arhitecta şefă? Cam 80 la sută din cei care vin nu au doleanţe legate de Primărie sau pe care Primăria ar putea să o rezolve: probleme legate de guvern, de pensii, de legislaţie. Eu vreau ca oamenii să înţeleagă exact care este rolul meu aici – de administrator al problemelor oraşului, de a ţine tot ce înseamnă legat de strategia de dezvoltare a oraşului. Dacă numai plombăm, peticim, plăcem la unu, doi, zece, şi oraşul rămâne cum a fost 20 de ani. Prefer să fiu înjurat, dar măcar să crească ceva. Şi apropo de criticile „iluminatul festiv, galele, Michael Bolton - ce risipă din banii noştri!”. Banii sunt aceeaşi din anii trecuţi, numai că rezultatele sunt altele. Am dat subvenţii la căldură, transport, asistenţă socială, sport, am făcut şi străzile mai mult decât oricând, am făcut reparaţii şi investiţii de şcoli, şi vom continua, toate din aceeaşi bani. Aş putea să fiu maliţios şi să întreb: dacă înainte nu s-a făcut nimic din toate astea, cu banii ce s-a făcut?!
Cea mai importantă reuşită - Galaţiul, pe harta Strategiei Dunării
"Am pus pe hartă Galaţiul ca oraş dunărean. Acesta reprezintă o realizare formidabilă. Pentru mine a fost ceva incredibil să vorbeşti de Strategia Dunării şi să sari de la Giurgiu la Tulcea. Nu numai că am devenit membri în Consiliul Oraşelor Dunărene, dar am poziţia de vicepreşedinte în această structură. Nu s-a făcut nimic pe Strategia Dunării, dar se va face în mod sigur", ne-a spus primarul Marius Stan.
