Priorităţile Consiliului Judeţului pentru 2014: infrastructură, sănătate şi cultură

Priorităţile Consiliului Judeţului pentru 2014: infrastructură, sănătate şi cultură
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

„Proiectele vor fi în funcţie de banii pe care îi vom avea”, a afirmat Nicolae Bacalbaşa, preşedintele Consiliului Judeţului Galaţi. Şeful instituţiei publice ne-a declarat că priorităţile sale pentru anul 2014 sunt infrastructura, sănătatea şi cultura, domenii în care este nevoie ca investiţiile să continue şi în acest an.
"Continuăm cu drumurile, continuăm să sprijinim Spitalul Judeţean şi cultura, cu obiective foarte importante: conservarea monumentelor istorice, care sunt într-o situaţie catastrofală şi, în plus, vor fi realizate cele două statui – Monumentul "Apărătorii oraşului Galaţi, 7-9 ianuarie, 1918” şi Monumentul Troiţă şi placă comemorativă pentru ostaşii români căzuţi în Al Doilea Război Mondial. Marile mele probleme sunt sănătatea oamenilor, drumurile oamenilor şi câteva elemente culturale care, dacă nu sunt sprijinite, duc la pierderi ireparabile ale patrimoniului naţional. Acestea sunt priorităţi. Dacă vom putea face ceva pentru siguranţa oamenilor de la ţară, împotriva hoţilor, cu camere video, câteva amplasate inclusiv în puncte strategice pe drumurile judeţene, va fi foarte bine. Vom vedea. Bani sunt puţini, aici este problema. Caut, însă, ca acest spital, stâlpul casei în materie de sănătate gălăţeană, să fie sprijinit cât se poate”, ne-a spus Nicolae Bacalbaşa.
Unitatea Medico-Socială Găneşti, care găzduieşte bolnavi psihic, va avea, anul acesta, un gard nou. La fel şi Grădina Zoologică. „Trebuie să fac neapărat gardul Unităţii Medico-Sociale Găneşti, unde sunt oameni care trebuie contenţionaţi într-un perimetru pentru că nu au autocontrol”, a afirmat preşedintele CJ.

Citit 1712 ori Ultima modificare Marți, 07 Ianuarie 2014 17:27

6 comentarii

  • postat de un galatean
    Miercuri, 08 Ianuarie 2014 23:46
    5.13.140.***
    Garanţii de stat de 50 mil. lei la anveloparea termică şi 100 mil. lei la structură şi arhitectură

    Statul va acorda în acest an, prin intermediului Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici si Mijlocii, garanţii de 50 de milioane lei (11,3 mil. euro) pentru creditele destinate anvelopării termice a clădirilor şi de 100 de milioane lei (22,6 mil. euro) pentru lucrări de structură şi arhitectură.

    Cele două plafoane au fost aprobate ieri prin hotărâri de guvern.

    Potrivit notei de fundamentare publicată de Ministerul Finanţelor, programul privind măsuri de creştere a calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor nu a fost demarat până la finele anului trecut din lipsa legislaţiei terţiare, deşi legea a intrat în vigoare la mijlocul anului 2011.

    Legea 153/2011 privind măsuri de creştere a calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor stabileşte că deţinătorii de orice fel ai clădirilor care, prin nivelul de degradare a sistemului de închidere perimetrală, pun în pericol sănătatea, viaţa, integritatea fizică şi siguranţa populaţiei sau afectează calitatea mediului înconju­rător, a cadrului urban construit şi a spaţiilor publice urbane, sunt obligaţi ca, din proprie iniţiativă, să ia măsuri de realizare a lucrărilor de intervenţie pentru reabilitarea structural-arhitecturală a anvelopei clădirilor.

    În acelaşi timp, autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a elabora, organiza, monitoriza şi controla realizarea programelor multianuale privind creşterea calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor prin reabilitarea structural-arhitecturală a anvelopei acestora, în concordanţă cu planurile de urbanism şi regulamentele locale aferente.

    „În situaţia în care deţinătorii clădirilor prevăzute nu iau din proprie iniţiativă măsurile de realizare a lucrărilor de intervenţie pentru reabilitarea structural-arhitecturală a anvelopei clădirilor, autorităţile administraţiei publice locale notifică acestora obliga­ţiile care le revin în condiţiile prezentei legi“, se mai spune în actul normativ.

    Pentru lucrări de structură şi arhitectură, creditele sunt garantate în procent de 100% de FNGCIMM, în numele şi în contul statului, exclusiv dobânzile şi comisioanele bancare şi alte sume datorate de beneficiar în baza contractului de credit.

    În ceea ce priveşte reabilitarea termică a clădirilor, Ministerul Finanţelor precizează că de la începutul programului (2010) şi până la finele lunii noiembrie 2013 au fost acordate 22 garanţii în valoare de circa 6,2 milioane lei.

    Reabilitarea termică poate fi realizată din credite bancare, în lei, cu garanţie guvernamentală şi cu dobândă subvenţionată, contractate de beneficiari şi garantate în procent de 100% de Fondul National de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii în numele şi în contul statului, reprezentând maximum 90% din valoarea de execuţie a lucrărilor de intervenţie.

    Sa vedem acum daca vom avea proiecte pentru a accesa fondurile!
    0
    0
    Raportează
  • postat de un galatean
    Miercuri, 08 Ianuarie 2014 21:13
    5.13.140.***
    Trelleborg primeşte ajutor de stat de 5,4 mil. euro pentru extinderea fabricii de componente auto din Dej

    Producătorul suedez de componente pentru industria auto Trelleborg Automotive Dej, cu afaceri de 40 mil. euro pe piaţa locală, a obţinut din partea Guvernului României, prin intermediul schemelor de ajutor de Stat, suma de 5,4 mil. euro pentru cofinanţarea investiţiei privind extinderea capacităţilor de producţie de la Dej, judeţul Cluj. Suedezii deţin în parcul industrial Arc Parc din Dej o unitate de producţie a pieselor antivibraţie pentru autovehicule.

    Investiţia, în valoare totală de 16 mil. euro, constă în construirea unei hale de producţie, achiziţionarea de echipamente şi crearea a 284 de noi locuri de muncă. La maturizarea proiectului, cifra de afaceri a companiei va creşte de la 40 de milioane de euro în prezent, la peste 100 de milioane de euro anual, iar personalul companiei va ajunge la aproximativ 600 de angajaţi, conform unui comunicat al Consiliului Judeţean Cluj.

    ’’Compania Trelleborg Automotive Dej, care îşi desfăşoară activitatea în parcul industrial din municipiul Dej, intenţionează să-şi extindă considerabil investiţia din această locaţie, beneficind şi de ajutor de stat obţinut de la Guvernul României. Totodată, având în vedere faptul că circa 70% din producţia companiei se adresează pieţei internaţionale, proiectul va contribui şi la susţinerea exporturilor judeţului Cluj’’, a declarat Horia Uioreanu, preşedintele Consiliului Judeţean Cluj.

    Reprezentanţii CJ Cluj au mai spus că economia judeţului, precum şi cea locală, vor avea numai de câştigat, preconizându-se a fi colectate suplimentar, anual, din plăţile sub formă de impozite, taxe şi contribuţii sociale, peste 2 milioane de euro. Oficialii companiei Trelleborg nu au comentat pe marginea acestui proiect de investiţii.

    Printre clienţii fabricii de componente auto Trelleborg din Dej se numără Volkswagen/Skoda, BMW, Nissan, Dacia şi Renault. Pe piaţa din România Trelleborg este unul dintre principalii furnizori pentru Dacia-Renault. Suedezii au intrat pe piaţa locală în urmă cu 7 ani şi au investit în fabrica din parcul industrial Arc Parc din Dej peste 10 mil. euro, conform unor informaţii anterioare. La Dej se produc în principal componente pentru motoare şi sisteme de montare şasiuri, dar şi sisteme antivibraţie, componente ale sistemelor de frânare şi de evacuare, precum şi elemente de caroserie.

    Trelleborg Automotive Dej a realizat în 2011 o cifră de afaceri de aproape 144 mil. lei (34 mil. euro), cu un număr mediu de 205 angajaţi, conform informaţiilor existente în prezent pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice. Trelleborg Automotive a fost prima firmă care a intrat în Arc Parc din Dej şi a beneficiat de privilegiile primului investitor, astfel că o suprafaţă de circa 2 hectare din acest parc industrial a fost vândută către suedezi. Parcul Industrial Arc Parc se întinde pe o suprafaţă totală de 40,18 hectare, situată în intravilanul localităţii Dej, judeţul Cluj, şi este o investiţie privată.

    Compania Trelleborg Automotive Dej este membră a grupului suedez de componente auto Trelleborg Automotive AB. Trelleborg a fost înfiinţată în anul 1905 de către omul de afaceri Henry Dunker şi are în jur de 15.000 de angajaţi, în 40 de ţări. Vânzările anuale ale grupului se cifrează la circa 2,9 miliarde de euro.

    Un exemplu demn de urmat!!!
    0
    0
    Raportează
  • postat de satul de....
    Miercuri, 08 Ianuarie 2014 19:18
    5.13.192.***
    Mosule esti varza..nu ai facut nimic pt acest judet..lasa.neeeeee
    0
    4
    Raportează
  • postat de Spider Man
    Miercuri, 08 Ianuarie 2014 13:26
    84.117.67.***
    Prioritati in infrastructura, sanatate si cultura CANINA! Bre diletantule! Bre habarnistule! Mai SpiderMan politico-administrativ...da-te singur afara ca esti praf! N-ar mai avea lumea ochi sa te vada in fata cate de mult rau faci si ai facut! Stai bre acasa ca ai treaba sa molfai paine si branza mucegaita cum tineai in biroul tau din sectia de anestezie si cani murdare de cafea sau nes nespalate de 5 secole! Daca n-ai avut curaj sa ceri igienizare in propria sectie unde erai sef de cand s-a infintat spitalul judetean ce pretentii mai avem sa faci ceva bun pentru Galati! Scoate-te afara ca ne-am saturat de tine! Nu mai putem! PSD-isti....o pocni odata mamaliga si s-ar putea sa va frigeti! VEDETI CE VOTURI LUATI VOI LA EUROPARLAMENTARE CU SPIDERMAN PRESEDINTE DE CJ! Hai succes!
    0
    7
    Raportează
  • postat de Un locuitor al judetului
    Miercuri, 08 Ianuarie 2014 11:05
    5.13.143.***
    Pe mine ma inspaimanta acest habarnist,in materie de administratie.Cum dracu sa spui acum, cam ce-ti trece prin cap,suna asa a mistocareala.Mai nene,esti seful judetului,ar trebui sa-ti pui country-managerul(daca are habar de ceva si ala ,pentru ca-i horticultor ) si fa-ti un program de scurta,medie si lunga durata,cu niste obiective precise,incearca sa obtii niste fonduri europene,fa ceva si adu niste investitori, pentru judetul asta,ca n-ai fost ales de papagal.Nu stiu daca nenea seful asta stie ca PIB-ul pe locuitor,in judetul asta din 2008 pana in prezent este penultimul pe tara,in urma noastra mai este Calarasiul,si ca suntem pe minus la crestere economica alaturi de Calarasi,bineinteles.Lasa dracului,pomana porcului,spindermaen-urile,si adu-ti un economist consilier,si fa ceva pentru oamenii judetului asta,ca n-ai fost ales pe post de cioclu sau observator federal.Vai mama noastra.
    0
    10
    Raportează
  • postat de TIRPITZ
    Miercuri, 08 Ianuarie 2014 10:45
    5.13.210.***
    Ce sa faceti cu spitalul judetean unde la urgenta este ca in talcioc, in policlinica este la fel iar de sectiie spitalului ce sa mai vorbim, fara ventilatie in saloane, fara un frigider pe timp de vara, paturi si saltele infecte sprijinite in cozi de matura (sa va uitati sub saltele si veti vedea cozile de la mopurile cu care spala femeile de serviciu pe jos, asta da economie), perne si cearceafuri rupte, etc. La sectia de reanimare este o alta nenorocire, bolnavi constienti la un loc cu cei in coma si cu amaritii care-si dau sufletul iar cei care sunt constienti privesc aceste scene de groaza. Dar de bucataria spitalului unde se pregatesc laturile pt. bolnavi ce ati avea de spus? Nu inteleg de ce le mai plateste pe bucatarese sau pe dieteticiana care pregateste "meniurile"? Poate au vreo ferma de porci care trebuie hraniti cu laturile de la spitalul judetean caci alta explicatie nu exista. Sunt unii rezidenti, la ortopedie am intilnit citiva, de mai mare risul, care habar nu au sa vorbeasca cu pacientul dar sa-ti mai puna un diagnostic, astia-s viitorii medici scoliti la Facultatea de Medicina Galati. Culmea, sunt la urgenta iar daca urgenta e dupa ora 8 seara sa te tii bine, stai cinci ore cel putin pina se sinchiseste medicul specialist din spital sa citeasca o radiografie, atit, nu mai speri ca se si deplaseaza sa consulte bolnavul care ramine pe mina rezidentului ce mesteca guma si mai trage si el o tigara apoi apare "ghipsarul" care pune ghipsul, il pune prost si revii dupa citeva zile sa-l schimbi. Asta e calificarea unor cadre medicale din acest spital. Este o batjocura din partea cadrelor medicale vis-a-vis de pacienti. Nesimtirea crasa a unor medici care sunt specialisti in a umili bolnavii.
    0
    11
    Raportează

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.