După luni de zile în care Galaţiul a tot vuit că prefectul Cosmin Păun va fi schimbat, acest lucru s-a întâmplat ieri, în şedinţa de Guvern. Din surse, am aflat că deşi iniţial, pe ordinea de zi a şedinţei de Guvern nu se afla nici un proiect privind demiterea sa din funcţie, propunerea a fost introdusă pe o ordine de zi suplimentară.
Declaraţii oficiale şi oficioase
Decizia Guvernului a fost clară: încetarea mandatului cu caracter temporar pentru funcţia de prefect al lui Cosmin Păun (FOTO 2) şi numirea cu caracter temporar în funcţia de prefect al judeţului Galaţi a lui Paul Florea (FOTO 3).
Acesta din urmă a confirmat informaţia încă dinaintea finalizării şedinţei de Guvern, în timp ce Cosmin Păun a confirmat, telefonic, la doar două minute după finalizarea şedinţei: „Nu am să comentez până mâine [astăzi], când îmi voi prezenta raportul de activitate, dar nu pot să spun că sunt surprins, se vorbea de mai mult timp despre acest lucru”.
Paul Florea a fost mult mai comunicativ: „Cred că am fost numit pentru că am o experienţă vastă, 12 ani de mandat de consilier local şi judeţean, subprefect. În plus, am o imagine publică satisfăcătoare, mă bucur de aprecierea colegilor şi prietenilor mei, m-am achitat mereu de sarcinile date. Vreau să aduc Prefectura mult mai aproape de om şi de problemele sale, un obiectiv pe care mi-l propun înainte de cel de a organiza în bune condiţii alegerile de anul viitor”.
Secretarul gălăţean de stat MAI Mihai Capră – fost prefect, care, din această postură a ridicat, la Galaţi, o ştachetă pe care nimeni dintre „urmaşi” nu a atins-o – a declarat, cu eleganţă: „mandatul lui Cosmin Păun era exercitat cu caracter temporar şi s-a luat decizia încetării acestei delegări. Plus că am înţeles că Păun are în vedere şi un alt proiect în cariera sa”.
„Sigur, decizia nu s-a luat din cauza unui management defectuos. Personal, am colaborat bine cu Păun, că îl ştiu demult. Despre Paul Florea pot spune că, la fel, îl cunosc foarte bine, are experienţă şi sper să eficientizeze activitatea Prefecturii. Întotdeauna este loc de mai bine”.
Ce nu se spune decât cu jumătate de gură
Prima oară când s-a discutat despre posibila schimbare din funcţie a prefectului Cosmin Păun a fost în primăvara acestui an, după care, în martie, liderul PDL Mircea Toader a confirmat posibilitatea, spunând însă că decizia se va lua după o evaluare a activităţii.
Despre motivele schimbării din funcţie a lui Cosmin Păun se pot face tot felul de speculaţii. Gurile rele spun că Păun a fost schimbat din funcţie pentru că nu a confirmat aşteptările (suficient de răbdătoare) ale celor care l-au propus şi susţinut în primă fază pentru această funcţie.
Pe de altă parte, susţinătorii fostului prefect dau de înţeles că Păun a fost schimbat din funcţie tocmai pentru că nu s-a subordonat directivelor PDL, din ce în ce mai pretenţioase în contextul apropiatelor alegeri locale şi parlamentare de anul viitor.
În funcţia de reprezentat al Guvernului în teritoriu, Cosmin Păun s-a remarcat ca fiind cel mai tânăr prefect (la doar 37 de ani), devansându-şi înaintaşii Marius Necula (40 de ani) şi Claudiu Brânzan (42 de ani).
La numirea sa în funcţia de prefect, Cosmin Păun a declarat: „Voi moderniza şi desprăfui Prefectura”. Timp de un an şi nouă luni, cât timp a rămas prefect, Cosmin Păun şi-a lăsat amprenta asupra Prefecturii prin schimbarea covoarelor de protocol (din crem în roşu) din holul şi de pe scările Palatului Administrativ, prin montarea unor bariere electrice în curtea instituţiei şi prin închiderea porţii principale de intrare în clădire, spre deruta tuturor cetăţenilor (de rând sau oficiali) care au ciocănit, fără succes, luni de zile la uşa din faţă.
Activitatea prefectului Cosmin Păun nu s-a limitat însă doar la asta. El a fost primul din ţară care a constituit o comisie de luptă împotriva „etnobotabicelor”, care ar fi trebuit să elaboreze o strategie locală pentru prevenirea şi combaterea fenomenului de vânzare şi consum de substanţe etnobotanice. Niciodată nu s-a comunicat însă din partea Prefecturii vreo acţiune a acestei comisii.
Tot Cosmin Păun s-a remarcat în iarna lui 2009, când, la un viscol mai puternic, a dat ordin ca accesul în şi dinspre oraş să fie închis – măsură care a provocat confuzie şi panică printre cetăţeni. În acelaşi timp, gestionarea intervenţiilor a fost atât de slab coordonată, încât zeci de gălăţeni au îngheţat prin maşinile blocate pe drumurile din judeţ.
Fişă de viitor prefect
Paul Florea a ocupat funcţia de subprefect al judeţului Galaţi, din martie 2009 şi până la jumătatea lunii iulie 2010, când postul său i-a fost desfiinţat, judeţul rămânând cu un singur subprefect (Ovidiu Tudorache - UNPR).
Paul Florea are 56 de ani, a fost pensionar (îndeplinind anii de vechime, dat fiind că a lucrat în Combinat, încadrat la grupa I de muncă), dar a renunţat la pensie, optând pentru salariu.
De-a lungul timpului, a mai lucrat în mediul privat, dar şi în funcţia de consilier pe implementarea programelor europene în Ministerul Turismului şi expert în comerţ şi relaţii internaţionale în Ministerul de Interne. În prezent, Paul Florea lucrează la Agenţia Naţională a Funcţionarului Public.
Din punct de vedere politic, Paul Florea a fost printre membrii fondatori ai PNL (partid de pe a cărui listă a fost ales de trei ori consilier local), până în 2003, când a fost exclus din partid.
După aceea, a activat în ANCD şi în 2004, a candidat din partea AP la funcţia de primar al Galaţiului, iar în toamnă, pentru un mandat de senator. În vara lui 2007 a revenit în politică, la PLD, de unde, alături de colegul său Marius Necula (actual senator PDL) a venit la PD. Paul Florea i-a fost director de campanie actualului senator PDL Marius Necula.
Conform declaraţiei de avere afişată pe vremea când era subprefect, în 2009, Florea deţinea două terenuri agricole, în suprafaţă totală de trei hectare, în judeţul Tulcea, dobândite prin moştenire, o casă de locuit de 259 de metri pătraţi cumpărată în 1994 şi un autoturism Cielo fabricat în 1998.
Tot la acel moment avea de recuperat un împrumut de 1,2 milioane lei şi avea credite în valoare totală de 1,215 milioane lei, contractate în anii 2006, 2008 şi 2009.
Citeşte articolul integral ÎN EDIŢIA TIPĂRITĂ a „Vieţii libere”
