EXCLUSIV/ INTERVIU cu prezidenţiabilul Klaus Iohannis: "La Galaţi, ca şi la Sibiu, importantă este dorinţa de schimbare"
Foto: Foto: Bogdan Codrescu

EXCLUSIV/ INTERVIU cu prezidenţiabilul Klaus Iohannis: "La Galaţi, ca şi la Sibiu, importantă este dorinţa de schimbare"
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

"Nu trebuie să fii neamţ pentru a fi un bun administrator”, ne declara, într-un interviu acordat în exclusivitate ziarului „Viaţa liberă”, anul trecut, primarul Sibiului Klaus Iohannis. Abia intrase în PNL. Scriam atunci că, şi cu şi fără carnet de partid, Iohannis poate fi un model de primar demn de urmat la nivel naţional.

Iată cum se văd realităţile din perspectiva lui Klaus Iohannis, candidatul Alianţei Creştin-Liberale la preşedinţia României.

- Domnule Klaus Iohannis, despre municipiul Sibiu se vorbeşte cu admiraţie şi la superlativ. Modelul Sibiului, oraş cu adevărat european, poate fi aplicat la nivelul României, transformând-o într-o ţară cu adevărat europeană? Şi, dacă da, cum?

- Modelul Sibiului este, în primul rând, un model al capacităţii de schimbare a mentalităţilor, de înnoire a regulilor jocului politic. În loc de Sibiu, poţi spune Galaţi, Târgovişte, Ploieşti, România… nu are legătură ce nume propriu folosim, importantă este dorinţa de schimbare, este o dovadă clară că se poate. Sibiul s-a dezvoltat cu adevărat atunci când oamenii au văzut că există o administraţie care lucrează pentru ei şi nu pentru interese particulare.

Sibiul este deci un exemplu de parteneriat transparent între primar şi cetăţeni. Eu cred că tot de un astfel de parteneriat avem nevoie la nivelul întregii ţări, de această dată între preşedinte şi români. Şi da, poţi spune azi în Sibiu, mâine în toată ţara!

Am mai spus-o şi o repet, pentru că este o idee în care cred foarte mult: preşedintele trebuie să fie un reper. Numai aşa poate avea o influenţă majoră asupra societăţii. România se va schimba în bine, va deveni cu adevărat europeană, ca să preiau formularea dumneavoastră, doar dacă de la cel mai înalt nivel se va propaga o corectă ierarhie de valori. România va deveni o ţară cu adevărat europeană când va avea un preşedinte cu profil occidental şi o clasă politică de acelaşi nivel.

Cred că ceea ce le-a lipsit, până în acest moment, românilor este un preşedinte cu care să se simtă solidari, care să îi reprezinte cu adevărat. La 25 de ani de la Revoluţia din 1989, este timpul unui nou început, este responsabilitatea noastră să dăm un nou model de politică şi de exercitare a funcţiei prezidenţiale, într-un cuvânt un nou proiect de ţară.

- Aţi fost desemnat candidat al Alianţei Creştin-Liberale PNL-PDL la preşedinţia României. Până acum, am avut un preşedinte ”pentru liniştea noastră”, un preşedinte ”învins de sistem” şi un preşedinte ”jucător”. Ce fel de preşedinte veţi fi dumneavoastră?

- Voi fi preşedintele de care are nevoie România, un preşedinte mediator şi integrator, un preşedinte onest, serios, ferm, un preşedinte care să arate forţa consensului politic într-o democraţie.

- Care sunt atuurile dumneavoastră în raport cu Victor Ponta şi cu Elena Udrea? Ce aveţi în plus şi ce aveţi în minus faţă ce ceilalţi doi competitori?

- După cum am spus, parteneriatul meu este cu românii şi încerc să mă raportez la exigenţele alegătorilor şi mai puţin la profilul contracandidaţilor mei. Dar ca să răspund întrebării dumneavoastră, cred că principalul meu atu este că pot să le prezint oamenilor o carte de vizită. Iar pe ea scrie Sibiu. Cei 14 ani la Primăria Sibiului, continuitatea şi stabilitatea, dezvoltarea progresivă şi temeinică a oraşului sunt argumente pe care le poate judeca orice român.

În ceea ce îi priveşte pe Victor Ponta şi pe Elena Udrea, alegătorii sunt singurii în măsură să cântărească ce au lăsat sau nu ei în urmă, după ani de zile în politică. Din punctul meu de vedere, ambii sunt produsul aceleiaşi viziuni de a face politică, o viziune care a ţinut pe loc ani de zile şi care a oprit parcursul occidental al României.

- De ce v-ar vota românii de dreapta? Dar cei de stânga?

- Este adevărat că proiectul meu de prezidenţiabil conţine elemente care pot interesa mai degrabă unele categorii decât altele. Însă nu aş face o delimitare între electoratul de dreapta şi electoratul de stânga, pentru simplul motiv că îmi doresc să fiu preşedintele tuturor românilor, din ţară şi din afara graniţelor. Sunt convins că principiile pentru care cer votul oamenilor - onestitate, competenţă, seriozitate - sunt îmbrăţişate atât de electoratul de dreapta, cât şi de cel de stânga.

Întrebarea la aceste alegeri prezidenţiale nu va fi, de fapt, dacă votăm un preşedinte de stânga sau un preşedinte de dreapta. Întrebarea esenţială la care noi, toţi românii, suntem chemaţi să răspundem este dacă vrem ca, după un deceniu de conflicte, de scandal şi gălăgie să continuăm cu un deceniu de corupţie şi incompetenţă. Scrutinul din noiembrie va reprezenta o alegere între sistemul de politică de până acum, ale cărui rezultate le trăim în fiecare zi, şi un alt fel de a face politică, după reguli oneste, prin care să se genereze un deceniu de prosperitate şi stat de drept.

Şi credeţi-mă, nu este o frază lipsită de conţinut, voi face politică în favoarea românului de rând, nu în favoarea baronilor locali cu probleme penale, aşa cum fac alţi contracandidaţi.

- De ce ar trebui să vă aleagă tinerii? Dar pensionarii?

- Îmi doresc foarte mult ca tinerii să se regăsească în proiectul meu prezidenţial şi să vină la vot. Şi ei simt cel mai bine un discurs onest în politică, de aceea au ales până acum să stea departe de exercitarea dreptului de vot! Eu sper să schimb asta. România are mare nevoie de implicarea lor activă, ei sunt o resursă vitală fără de care nu putem concepe viitorul.

Tocmai de aceea, educaţia va fi una dintre temele centrale ale campaniei mele, o temă care îmi este dragă datorită formaţiei mele de dascăl. O Românie performantă, o Românie prosperă nu poate exista fără un sistem de educaţie care să încurajeze valoarea. Voi face publice în curând propunerile mele în acest domeniu, dar până atunci vă asigur că mă preocupă foarte mult să readucem educaţia în rândul priorităţilor naţionale, pentru care trebuie să găsim consens politic.

În ceea ce-i priveşte pe pensionari, cred că este momentul să depăşim vechile practici de a ne aminti de ei doar când vin alegerile. Pensionarii sunt tinerii de ieri, de alaltăieri şi merită mult mai mult decât umilinţa unor infime indexări de pensii. Eu pe pensionari îi asigur de un lucru: munca şi efortul din perioada lor de activitate nu vor mai fi irosite de conducători iresponsabili.

- De ce ar trebui să vă dea votul românii din diaspora?

- Românii din diaspora sunt ambasadorii noştri peste tot în lume, iar opinia lor asupra bunului mers al ţării este foarte importantă. Noi, liberalii, suntem promotorii valorilor europene, occidentale. Partidul Naţional Liberal este partidul care a apărat şi apără drepturile tuturor cetăţenilor, indiferent de locul în care trăiesc.

Unul din drepturile fundamentale ale românilor din diaspora este de a-şi exercita votul fără îngrădiri şi limitări, în condiţii decente, fără să stea la cozi interminabile în faţa consulatelor. Din punctul meu de vedere, consider că ar trebui să existe o lege a votului prin corespondenţă, care să asigure, pe de o parte, securitatea absolută a opţiunilor politice, iar pe de altă parte să garanteze respectarea dreptului fundamental de exprimare democratică prin vot.

- Pe cine v-aţi dori premier al României, în condiţiile în care veţi fi ales preşedinte?

- Protocolul Alianţei Creştin-Liberale prevede că dacă prezidenţiabilul este de la o formaţiune, premierul va proveni de la celălalt partid membru. Partenerii de la PDL l-au nominalizat în acest sens pe domnul Cătălin Predoiu.

Vreau însă să îi asigur pe cititorii dumneavoastră că, dacă voi fi ales preşedinte, nu voi desemna şi nu voi schimba premieri după bunul meu plac. Premierul Victor Ponta va pierde această funcţie doar dacă nu va mai avea o majoritate parlamentară care să-l susţină. Trebuie să ţinem cont însă că un vot puternic în noiembrie pentru candidatura mea şi implicit pentru proiectul meu va conferi ACL legitimitatea de a construi în Parlament o nouă majoritate decât cea actuală. Am convingerea că această majoritate este posibilă încă din 2015.

Cine este Klaus Iohannis

Klaus Werner Iohannis s-a născut la Sibiu, pe 13 iunie 1959. Părinţii săi, saşi transilvăneni, au emigrat în 1992 în Germania. Iohannis a absolvit Facultatea de Fizică din cadrul Universităţii „Babeş Bolyai”, până în 1989 a fost profesor la diferite şcoli şi licee din Sibiu, apoi a devenit coleg de cancelarie cu foştii lui profesori, la Liceul Brukenthal. În 1997 a devenit inspector general adjunct, în cadrul Inspectoratului Şcolar Judeţean Sibiu, iar în perioada 1999-2000 a fost inspector general. Pe 30 iunie 2000 a fost ales primar al Sibiului, funcţie pe care o deţine, neîntrerupt, până astăzi.
Iohannis a devenit în 1990 membru al Forumului Democrat al Germanilor din România, unde în perioada 2001-2013 a deţinut funcţia de preşedinte. Pe 20 februarie 2013 a devenit membru PNL, iar o zi mai târziu, după ce liberalii au votat o derogare care să-i permită să candideze la o funcţie în conducerea partidului, a devenit prim-vicepreşedinte PNL. După alegerile europarlamentare, a devenit liderul naţional al PNL şi copreşedinte al Alianţei Creştin-Liberale PNL-PD.

Iohannis vorbeşte fluent germana şi engleza, e căsătorit cu Carmen Iohannis, profesoară de limba engleză, şi nu are copii.

Citeşte şi:

"INTERVIURI DE TOP" - Klaus Iohannis: "Nu trebuie să fii neamţ pentru a fi un bun administrator"

INTERVIU cu primarul Sibiului, Klaus Iohannis: "Galaţiul este un oraş dinamic. Îmi place!"

Candidatul la prezidenţiale Klaus Iohannis: "Nu înţeleg de ce există concurenţă între Galaţi şi Brăila"

Citit 3806 ori Ultima modificare Duminică, 31 August 2014 15:58

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.