Preşedinţia şi Guvernul promit demararea unor proiecte de infrastructură de interes şi pentru Galaţi
O autostradă „care să lege Moldova de restul ţării şi al Europei” este o necesitate şi ar trebui să devină un proiect prioritar, a declarat, la Iaşi, preşedintele Klaus Iohannis, fără a preciza, însă, şi cum vede el această legătură. "Ştiu că sunt multe lucruri de reglat şi perfecţionat, că avem fragilităţi şi lipsuri. Sunt convins că le putem corecta şi gestiona împreună, prin muncă, seriozitate şi prin dorinţa de a lăsa o ţară mai bună generaţiilor viitoare. Spre exemplu, Moldova suferă încă din cauza decalajelor economice. O autostradă care să lege Moldova de restul ţării şi al Europei ar aduce numeroase beneficii. În perioada următoare acest proiect ar trebui să devină prioritar", a declarat Iohannis. Infrastructură pe hârtie Principalele proiecte de autostradă vehiculate până în prezent sunt cele care să lege Moldova de Transilvania pe ruta Tg. Mureş – Iaşi – Ungheni, de Muntenia pe ruta Siret – Suceava – Bacău – Focşani – Ploieşti. Dar la fel de importantă ar fi legătura Moldovei cu Dobrogea, pe ruta Galaţi – Brăila – Tulcea – Constanţa, iar adiacente acestora ar fi drumurile expres care să lege Galaţiul de Buzău şi Focşani.
Din păcate, cu toate că mai toate guvernele s-au întrecut în promisiuni, mai ales în preajma campaniilor electorale, toate proiectele majore de infrastructură privind Moldova în general, Galaţiul în particular, au rămas doar pe hârtie. Nici varianta finală a Master Planului General de Transport, documentul strategic aprobat anul trecut de Comisia Europeană, în care se definesc şi se prioritizează proiectele de investiţii în infrastructura României în perioada 2015-2030, nu vine cu perspective prea încurajatoare pentru această parte ţară. Asta pentru că, deşi planul conţine inclusiv proiectele de care Galaţiul este interesat (Dobrogea Expres, Muntenia Expres şi Drumul expres Siret – Muntenia – n.r.) acestea sunt realizabile mai degrabă după 2020. Asta pentru că, pe de o parte, este vorba de prioritizarea proiectelor la finanţare. Apoi, ar mai fi nevoie ca autorităţile să respecte „clauza de reformă structurală”, pentru a obţine, din 2017, o derogare de 0,5 la sută din ţinta de deficit bugetar, fapt ce i-ar permite să atragă din împrumuturi externe încă 8,3 miliarde de euro pentru finanţarea proiectelor de infrastructură, inclusiv a celor privind Galaţiul. Problema este că, recenta relaxare fiscală şi creştere a salariilor din sector bugetar riscă să dea peste cap indicatorii de stabilitate macroeconomică. De altfel, sumele alocate pentru investiţii de la bugetul de stat au fost drastic micşorate şi e puţin probabil că va fi respectată acea clauză de reformă structurală. În aceste condiţii, e cam ambiguu la ce autostradă pentru Moldova se referă preşedintele Klaus Iohannis, dar e bine cel puţin că îşi asumă necesitatea acesteia, oricare ar fi ea, şi să sperăm că asumarea aceasta nu a fost un simplu gest de complezenţă.
Istorie fără investiţii
Un semn bun ar fi, poate, că şi premierul Dacian Cioloş a pomenit de necesitatea unor drumuri rapide de legătură a provinciilor istorice. Premierul s-a declarat nemulţumit de faptul că investiţiile în infrastructură au fost insuficiente, motiv pentru care s-a ajuns în situaţia ca la aproape 100 de ani de la Marea Unire din 1918 provinciile istorice din ţara noastră să nu fie unite prin drumuri rapide. „Credem cu toţii că o ţară modernă trebuie să se bazeze pe o infrastructură modernă. Faptul că în apropierea Marii Uniri de la 1918 încă nu vom reuşi să unim cu drumuri rapide provinciile istorice româneşti este o nerealizare care se cere grabnic corectată prin efortul comun al guvernului României, oricare ar fi el”, a subliniat Cioloş, precizând că, în perspectiva centenarului 2018, Guvernul trebuie să vină cu o propunere de proiecte de infrastructură care să fie prioritare. Dacă se va întâmpla sau nu aşa, rămâne de văzut.
