* Vestea proastă: s-a oprit proiectul * Vestea ceva mai bună: pentru că n-au nicio vină, gălăţenii nu vor da banii înapoi * Se caută soluţii de finanţare pe mai departe *
Din 27 iunie, a expirat contractul cu Comisia Europeană de finanţare a construcţiei viitorului Centru de Afaceri Galaţi, clădirea care se tot construieşte de 20 de ani lângă Prefectură. În continuare, se caută finanţări.
Pentru că este vorba de un eşec, dar acesta nu ţine de autorităţile locale şi nici de actuala guvernare, o ordonanţă de guvern emisă anul trecut prevede ca în astfel de cazuri proiectele să fie continuate din fondurile de stat. Numai că ordonanţa nu prevedea şi apariţia… crizei. Şi, dacă bani nu sunt, nimic nu e!
Preşedintele Consiliului Judeţului, Eugen Chebac, a răspuns întrebărilor consilierului judeţean Iuilian Aramă, îngrijorat că lucrările s-au oprit de câteva luni fără să se fi anunţat public ceva: încă se caută o soluţie, au loc discuţii la Guvern. După discuţii iniţiale cu reprezentanţii Comisiei Europene (care şi-au dat acordul de principiu pentru continuarea proiectului) şi la Guvern, lucrurile nu s-au mişcat însă.
Probabil că se va încerca câştigarea unui alt proiect de finanţare externă, pentru continuarea proiectului început, pentru că bugetul statului este de criză. Rămâne de văzut şi cum ne poate susţine cauza primvice-premierul, gălăţean fiind… Astfel, probabil că va urma alt proiect, alt concurs, alt timp trecut… Să sperăm că nu va fi nevoie până atunci de conservarea lucrării, cu altă cheltuială…
Măcar nu plătim oalele sparte
Ce este clar - nu se impută gălăţenilor returnarea vreunor fonduri. Ce-a plătit UE rămâne bun plătit! În plus, ar putea fi recuperată deocamdată garanţia de 1,4 milioane euro depusă de firma spaniolă GTM S.A., cea care a câştigat, alături de SRL-ul gălăţean Brico, dreptul de a executa lucrările, aflată acum în procedură de lichidare judiciară.
Spaniolii, care nu demult luau la goană un reporter al „Vieţii libere” doar pentru că fotografia ceea ce se vedea oricum şi din stradă, au părăsit lucrările fără notificare…
Un UE tăcut?
Am bănuit conducerea CJ de secretomanie, atunci când ni s-a spus că regulile finanţatorului cer discreţie, existând chiar riscul de a se pierde finanţarea dacă unele date deveneau publice. Ministerul Integrării Europene ne-a confirmat însă asta! Bine, dar şi după licitaţie, tot secret rămâne? Da, ca şi în cazul vânzării Sidex…
Îi plac Uniunii Europene secretele?! Sau este vorba despre intermediari… interesaţi să se tacă?
Amintim că firme gălăţene şi din ţară, mai sănătoase decât firma spaniolă, au pierdut licitaţia la care a fost preferată GTM. Dincolo de şpăgile la care nu poţi să nu te gândeşti în aceste circumstanţe, firmele străine sunt preferate la licitaţii, în parteneriat cu cele româneşti, dându-le adică siguranţă alor noastre...
Sau UE îşi asigură economiile celor mai vechi state din „familie”, să facă bani în ţări ca România? Se pare că GTM a fost afectat de criză, mai puternică în Spania decât la noi.
Interesant, ministrul Integrării de dinainte de licitaţia proiectului, profesorul universitar Ene Dinga, ne-a declarat că nu înţelege rostul secretomaniei din ministerul condus de Anca Boagiu. Declaraţii politice sau nu?
Firma gălăţeană Brico s-a plâns anul trecut că spaniolii încearcă să-şi rezolve problema cu banii noştri, folosind la plăţi în Spania sumele de la UE, care nu mai ajungeau astfel la Galaţi. O firmă care a furnizat materiale societăţii Brico a avut atunci o intervenţie în „Viaţa liberă”, cerându-şi banii.
Se pare că şi societatea UNICOM, implicată în continuarea construcţiei după ce consorţiul GTM-Brico a clacat, are de recuperat vreo 700.000 lei. Mai multe firme au ajutat proiectul într-o încercare a conducerii CJ de a continua lucrările. Normalitatea însă nu a venit. Încă…
Un vis de sticlă. Sticla e casabilă…
După proiect: o clădire modernă, cu patru etaje din beton şi sticlă, cu lifturi transparente şi spaţii pentru peste 2.500 de locuri… Deocamdată, după ce doar un sfert din volumul lucrărilor au fost terminate, totul rămâne încă un vis… Ne întrebam de ce construcţia unei catedrale dura sute de ani? Păi, atunci, secretele se păstrau odată cu capul…
O scurtă (şi deja prea stufoasă) istorie
Amintim că proiectul CJ a câştigat finanţare externă prin Programul PHARE 2004 – 2006 Coeziune Economică şi Socială în valoare de peste şase milioane de euro, din care contribuţia CJ era de 1,76 milioane euro şi cea a Consiliului Local Galaţi, de 51 mii euro, iar o parte din bani au fost cheltuiţi în lucrările deja desfăşurate.
Termenul de finalizare: noiembrie 2008, prelungit apoi cu un an. Oficial, nu pentru problemele cu spaniolii, ci pentru că romii din zonă şi-au aşezat locuinţe improvizate pe şantier până ce Primăria le-a dat case. Apoi, descoperirea, la fundaţii, a unei vechi galerii de cărămidă a cerut expertiză arheologică…
Clădirea blestemată?
Cum a început? În 1989, pentru că sala de şedinţe a Comitetului Judeţean de partid (PCR, adică) fusese demolată, s-a început pe blat, pentru că autorităţile de la Bucureşti nu agreau cheltuieli, construcţia. Trebuia să fie gata un an mai târziu.
Ghinion: Revoluţia a adus alte priorităţi. Construcţia nu a mai avut finanţare de la Guvern. Pe vremea preşedintelui CJ Răsvan Angheluţă s-a reuşit trecerea „ruinei” în gestiunea CJ, care avea punga mai mare. De altfel, atunci a început şi construcţia clădirii administrative a Grădinii Botanice.
După decesul preşedintelui Angheluţă, Dumitru Nicolae a condus Consiliul câteva luni în anul 2000, timp prea scurt ca să se mişte ceva. Preşedintele Dan Lilion Gogoncea a încercat să continue vechiul proiect, amplificându-l: ruina dispărea, îmbrăcată în construcţii noi, destinate mediului de afaceri.
Garajul subteran, soluţie care ar fi rezolvat parcările în zonă (până să înceapă lucrările, Brico a scandalizat, încercând să facă parcări în jurul Monumentului Eroilor!), nu a putut fi realizat, neajungându-se la un acord cu proprietarul unuia dintre imobilele care trebuiau demolate pentru aceasta.
Ghinion? Poate nu, căci prin câştigarea finanţării europene proiectul este mult mărit. Vicepreşedintele CJ Victor Dobre a administrat în 2004 câştigarea proiectului. După plecarea sa la minister, l-a urmat vicepreşedinta Sighinaş. În acest mandat, preşedintele CJ Eugen Chebac are şansa să îl termine sau neşansa de a-l lăsa viitorului…
Explicaţii foto:
1-2: Aşa arată Centrul de Afaceri acum
3: Aşa ar trebui să arate ansamblul finalizat
