* Investiţie nouă în perspectiva diversificării şi sub ameninţarea mafiei * Supraveghetorii proiectului vorbesc de „un succes” *
Am scris deja despre închiderea oficială a proiectului „Piaţa de gros Calea Basarabiei”. Practic, în locul cunoscut drept „Piaţa ruşilor” de pe strada Basarabiei, se va deschide dintr-o săptămână-ntr-alta o hală pentru legume-fructe de 756 mp, o alta de sortare, de 312 mp şi o centrală termică.
Peste 324.600 euro au venit aici de la programul PHARE 2005, restul de 25 la sută din bani fiind puşi de Consiliul Local: peste 108.000 euro. Primăria a adăugat peste 422.800 lei pentru cheltuieli edilitare suplimentare.
Parteneri ai Primăriei la desfăşurarea proiectului: Agenţia de Integrare Europeană şi Cooperare Transfrontalieră Cahul (cu rol de facilitare a contactelor cu producătorii moldoveni) şi Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Galaţi (cu rol logistic).
Reprezentantul Biroului Regional de Cooperare Transfrontalieră Iaşi, care a verificat proiectul pe etape, Sebastian Costea, declara joi că astfel de întârzieri sunt inerente şi că proiectul este un succes.
Ghinioane sau „stil” românesc?
Din documentarul pus la dispoziţie de organizatori, am aflat că întârzierile nu s-au datorat numai constructorului. Chiar de la început, au fost o serie întreagă de „dificultăţi întâmpinate în implementarea proiectului”: a fost preluat cu întârziere amplasamentul aferent viitoarei hale de sortare, deoarece nu s-au respectat termenele de emitere a buletinelor de verificare necesare pregătirii terenului pentru fundaţii. Vremea nefavorabilă a întârziat ridicarea stâlpilor halei de legume şi fructe.
Proiectantul, SC Proiect SA, a predat cu întârziere soluţiile tehnice. Locul grupului sanitar a fost schimbat. Planşele cu noile trasee de apă caldă şi rece şi de canalizare au fost predate târziu.
Bugetul Consiliului Local a fost aprobat cu întârziere, în aprilie. Constructorul a avut probleme financiare. E de mirare că, în doar patru luni, s-a construit aproape tot ce era de construit!
O veste bună: 2.700 mp de parcări!
Este groaznic să parchezi azi la Piaţa ruşilor, dar loc pentru parcări e berechet în incintă! „O să facem cât mai repede şi parcarea – m-a asigurat joi primarul Dumitru Nicolae. Totul depinde de «un lucru de nimic»”.
Şi primarul mi-a arătat, din degete: trebuie bani. Este vorba de 2.700 mp de parcare, 1.720 mp platforme carosabile pentru tirurile de marfă şi peste o mie mp spaţii verzi.
Cuptorul de copt banane şi grosul pentru peşte
Directorul Administraţiei Pieţelor, ec. Eugen Zaharia ne-a vorbit ca la „Discovery” despre piaţa de gros, care „ar putea fi numită «o bursă de mărfuri»”, dar şi despre proiecte viitoare posibile legate de piaţa aceasta, care ar încuraja comerţul pe Dunăre. Astfel, aici ar putea fi construită şi un „cuptor de copt banane”, ele fiind aduse verzi, deci fără stricăciuni.
Tot aici ar putea fi înfiinţată o secţie pentru peşte, cu congelator de dimensiuni mari. Şi, în viitorul nu prea îndepărtat, o piaţă de gros a regiunii de dezvoltare, între Galaţi şi Brăila.
În timp ce în România există pieţe de gros doar la Bucureşti, Timişoara, Cluj şi de acum la Galaţi, în alte state europene astfel de pieţe sunt cu zecile. În Spania, directorul a văzut cum lângă pieţele acestea se dezvoltă adevărate orăşele:
„Acolo am văzut fabrici pentru mâncare de câini şi pisici, pentru că tot ce se deteriorează este astfel folosit, am văzut tot felul de prelucrări ale mărfii care nu mai poate fi vândută. Am văzut şi service-uri, am văzut şi staţii PECO, am văzut şi hoteluri. Iată că se dezvoltă un mic oraş, ceea ce am insistat de mult să facem şi noi între Galaţi şi Brăila, dar n-am reuşit până în prezent!”
O mafie a pieţelor, deocamdată fără nume
Marian Filimon, preşedintele Patronatului IMM-urilor, a pus joi punctul pe i: există grupuri de interese care impun preţul pieţei! „Dacă n-ar exista aceşti indivizi, vă spun eu că am avea preţuri mult mai mici şi producători direcţi mult mai mulţi pe piaţă”.
Filimon a sesizat însă faptul că în pieţele noastre, de la pătrunjel la pepeni, preţurile sunt „trase la indigo”! „Poate reuşim, domnule primar, cu autorităţile noastre, să veghem ca grupurile de interese de altă natură să nu monopolizeze şi să nu pună bariere în ceea ce priveşte libera concurenţă”.
De aceeaşi părere a fost şi secretarul general al Camerei de Comerţ, Traian Mândru.
Explicaţii foto:
1 - Lucrările, în preziua închiderii proiectului
2 - Aşa se mai vinde încă în „Piaţa ruşilor”: din maşină
