Claxonul unei maşini. Sirena ambulanţei. Zdrăngănitul şinelor atunci când trece tramvaiul. Manelele vecinului. Lătratul câinilor din jurul blocului. Trântitul containerelor, în fiecare dimineaţă, atunci când sunt golite.
Bipăitul enervant al unei maşini, atunci când este în marşarier. Zgomotul de polizor al tipului de la garaj care dezmembrează maşini sau fabrică termopane. Zumzăitul pe care îl face un troleibuz. Diferenţa mare de zgomot între troleibuz şi camionul fumegând care îl urmează. Din nou claxonul tipului care crede că este cool să facă asta.
Poate dacă asculţi câteva minute, te poţi amăgi cu ideea că ai „prins” refrenul vieţii unui oraş industrial, precum Galaţiul. Dacă însă trăieşti într-un astfel de mediu, nu îţi doreşti decât să îţi antifonezi pereţii apartamentului, să îţi cumperi multe dopuri de urechi şi să îţi petreci concediile undeva, în inima pădurii, unde nu se aude decât iarba crescând…
De la proiect-pilot la studiu plătit
Conform deciziei Guvernului din 2005 (nr. 321), luată în concordanţă cu normele europene, şi în municipiul Galaţi s-a realizat o hartă de zgomot, adică s-au făcut măsurători privind nivelul de zgomot, în diferite cartiere.
La începutul lui 2007, primarul municipiului Galaţi, Dumitru Nicolae, anunţa că o firmă din Danemarca va realiza harta de zgomot a oraşului, în cadrul unui proiect-pilot, implementat în alte şapte municipii din ţară, printre care Constanţa, Ploieşti şi Iaşi. Ulterior, s-a renunţat la colaborarea cu firma din Danemarca şi s-a apelat, contra cost, la firma Enviro Consult.
Harta de zgomot a fost finalizată anul trecut, iar rezultatele, postate pe site-ul primăriei. O lectură a studiului arată cât de zgomotoasă este viaţa Galaţiului.
Gălăgie de la Combinat şi de la traficul rutier
Conform studiului realizat, principalul poluator fonic provine din zonele industriale. „Vedeta”: Combinatul, unde în timpul zilei se înregistrează, în cele mai multe zone pragul maxim de 80 de decibeli, iar noaptea, nivelul se situează în jurul valorii de 75 de decibeli. Sursele de zgomot sunt multiple - de la oţelării şi turnătorii până la exhaustoare, ventilatoare industriale şi instalaţii care eliberează abur în atmosferă.
Din fericire însă, locuinţele gălăţenilor nu sunt atât de apropiate de Combinat, încât oamenii să audă în case vuietul ventilatoarelor industriale, de pildă; la limita de separaţie dintre platforma siderurgică şi oraş, nivelul de poluare fonică este acceptabil, de 50 de decibeli.
O situaţie oarecum asemănătoare se înregistrează şi în cazul Şantierului Naval Damen, aflat şi mai departe de locuinţe decât Combinatul.
Al doilea mare poluator fonic după zonele industriale este traficul rutier. La capătul municipiului, în timpul zilei, sunt atinse valori medii de 60 de decibeli, urmează apoi străzi unde nivelul variază între 65 şi 69 de decibeli (Milcov. H. Coandă, Prelungirea Brăilei, Oţelarilor, Dunărea Basarbaiei, Traian, Domnească), în timp ce pe străzile principale (Brăilei, Siderurgiştilor, de la Gh. Doja până la Inelul de Rocadă, Brăilei, de la Inelul de Rocadă până la Intersecţia cu Traian, Bălcescu, între Gării şi Eroilor), nivelul este cuprins între 70 şi 74 de decibeli.
Astfel, sunt afectate diverse obiective, adică cei care locuiesc sau muncesc în următoarele locuri: blocurile de la Inelul de Rocadă, cele din zona Doja, Liceul Pedagogic, ASE-ul, Policlinica de pe Eroilor, Şcoala Ajutătoare „N. Pufan”, grădiniţele nr. 61, 49, „Piticot”, „Prichindel”, Spitalul de Copii Sf. Ioan, Spitalul Militar etc.
Urmează poluarea fonică provocată de circulaţia tramvaielor. Aici însă unele date sunt deja „de arhivă”, având în vedere că în ultimul timp s-a întrerupt circulaţia tramvaielor pe mai multe rute (Basarabiei, Traian), din cauza lucrărilor desfăşurate. Oricum, cele mai zgomotoase zone sunt Piaţa Centrală şi zona Siderurgiştilor – Gh. Asachi.
Măsuri anti-zgomot
Harta de zgomot nu a fost făcută doar să ne minunăm de nivelul de poluare fonică şi atât. În baza acestor date trebuie luate diverse măsuri menite să reducă zgomotul din zonele „fierbinţi”. Astfel, a fost întocmit un plan de acţiune, postat acum pe site-ul primăriei şi care, în cel mai scurt timp, va fi supus aprobării Consiliului Local Galaţi.
Printre măsurile de reducere a zgomotului (unele deja realizate, altele la stadiul de proiect) se numără stabilirea de străzi cu sens unic, interzicerea circulaţiei maşinilor de mare tonaj, înfiinţarea de sectoare cu circulaţie pietonală, sau înfiinţarea de spaţii verzi înconjurătoare – cum este parcul dintre Drumul de centură şi blocurile ANL din Micro 13 B.
Refacerea liniilor de tramvai este o altă măsură, ca şi înnoirea parcului de transport în comun. Alte măsuri, cuprinse în planul de dezvoltare locală 2008-2013, se referă la înfiinţarea de „perdele ecologice” pe lângă Combinat, balta Cătuşa, Valea Oraşului, între Brateş şi Dunăre, Valea Siretului.
Pentru diminuarea zgomotului făcut de maşinile care circulă pe străzi, ar trebui ca până în 2012 să se asfalteze 24 de străzi, din care doar una (Basarabiei) cu fonduri structurale, restul fiind cu bani de la bugetul local. Din acestea, lucrările de modernizare a câtorva străzi sunt prevăzute a se finaliza anul viitor – Plugului, Privighetorii-Tufănelelor, Dacului, Sindicatelor, în timp ce strada Garibaldi şi aleile aferente străzii Tudor Vladimirescu ar trebui să se modernizeze până la finele acestui an.
Alte măsuri se referă la limitarea anumitor acţiuni desfăşurate în zone de recreere, precum parcurile. În plus, orice proiect tehnic trebuie să conţină şi un studiu de zgomot, iar fără acesta, primăria nu mai aprobă proiectul.
Măsurile prevăd şi alte decizii, precum încurajarea populaţiei să-şi izoleze fonic locuinţele, aplicarea programului guvernamental Casa Verde, construcţia unui drum de centură, ori asfaltarea străzilor din oraş cu materiale fonoabsorbante.
Din păcate însă, planul nu prezintă şi sursele de finanţare, ci doar arată că s-ar putea realiza cu fonduri structurale. Până atunci însă, gălăţenii pot folosi cu succes dopurile de urechi, cumpărate cu lei româneşti.
