NEC PLUS ULTRA - Viaţa Liberă Galaţi

Din colecţia "Cele mai triste poezii rămase tablou" Atunci (recviem la mormântul doamnei Mariana Florentina Parapiru, odihnească-se în pace!)

Scris de Sâmbătă, 29 Octombrie 2016
Când a bătut la uşă o lumină, ea se uita-n oglindă şi credea că nu mai poate nimenea să vină, să-i ceară iertăciune şi să-i dea! Era, acolo, printre substantive, cu gândul tocmai dincolo de stele, tăcea pe foc, durea pe hieroglife: un semn de carte-cruce de nuiele! Şi s-a…

Din colecţia „Cele mai frumoase poezii cvasi/bulevardiere rămase tablou” Activităţi pe strada Frunzei (către Neculai Petrache, în ziuă aniversară)

Scris de Vineri, 28 Octombrie 2016
Din sufletul tău mare cât Luna cea mai plinăam învăţat (întruna) să tai frunze la câini, aici, pe strada Frunzei, cu grijă şi cu poftă... şi să (le)-ascult lătrarea... şi să mă spăl pe mâini când vine, pasămite, vrun timp de judecată cu vorbă contondentă, din unghi obtuz şi-amar... şi…

O fată şi un rogvaiv (pentru Vasile Muche, în ziuă aniversară)

Scris de Joi, 27 Octombrie 2016
Hai să vedem curcubeul! - îi ziceam fetei la care ţineam pe ascuns fiindcă nu voiam să se ştie cât de aproape am ajuns. Dar se vede, uite-l chiar pe vârful dealului din faţă! - îmi spunea fata la care ţineam mai mult decât la mâine-dimineaţă. Totuşi, hai mai aproape…

Ultima rocadă (trucaj... cu fratele florii de salcâm)

Scris de Miercuri, 26 Octombrie 2016
Câtă lumină-mi bate-n geam, şi eu nu ştiu să mai deschid şi s-o primesc... sunt prea pustiu, plătesc impozit la păcat cu îngâmfare de şah mat, numai nebunul crede-ntruna că sunt viu! Regina-i dusă prin poghiazuri, hăt de când m-a prins c-o tură mai în faţă şi plângând... numai nebunul…

Ca şi cum (re/dare de samă)

Scris de Marți, 25 Octombrie 2016
!o văd în cădere, numai în cădere o văd... în rest, toată viaţa, ca şi cum n-ar fi, ca şi cum n-aş avea ochi pentru înainte şi îndărăt, iar ea, ca şi cum n-ar avea noapte şi zi! !din când în când, să nu mi se pară că nu-s pe…

Actualităţi (conferinţă de presă)

Scris de Luni, 24 Octombrie 2016
Sunt personajul visului Celest, cel mai frumos din ceastă Veşnicie pe care mă crucesc şi mă închin la Demiurgul condamnat să-(mi) scrie şi să-mi trimită-n fiecare zi tot ce vroiesc să-i cer întruna pentru toţi in/egalii mei în/depărtaţi de-un punct numit (apocaliptic) Centru, umplut cu tot ce cred că (nu)…

Stop-cadru [re/facerea lumi(n)i(i)]

Scris de Sâmbătă, 22 Octombrie 2016
Moto: „lumină lină lini lumini/ răsar din codrii mari de crini/ i-atâta noapte şi uitare/ şi lumile-au pierit din zare/ au mai rămas din veghea lor/ luminile luminilor” - (Ioan Alexandru - „Lumină lină”) Tocmai din centrul nevăzut al lumii vin să-ţi aduc umilul meu cuvânt: sunt dependent de gândurile…

Punct! (şi...de la capăt?)

Scris de Vineri, 21 Octombrie 2016
Care capăt? – (parcă) se aude dinspre împrejurul lui tot, ca şi cum o confuzie/iluzie gramaticală/materială stăpâneşte centrul afacerilor morfologice şi sintactice ale majestăţii sale: cuvântul îndurerat în cot şi-n întreaga lui dimensiune cu alură/pretenţie imperială şi cu plus/minus zero însemnătăţi teoretice şi practice pe toate scările ne/inventate şi suitoare/coborâtoare…

Două arii (cotrobăire-n viitor)

Scris de Joi, 20 Octombrie 2016
Trecuse un veac de mii de ani de la naşterea mea... şi eu încă umblam cu cercul printre marile şi ultimele minuni ale lumii, şi tu stăteai şi umblai după mine cu ghetele pe dos şi în rochie de stambă, şi eu îţi recitam şi-ţi scriam poezii despre aria cercului…

Taman (despre capra vecinului)

Scris de Miercuri, 19 Octombrie 2016
pe vremea când studiam constituţia caprei de tăiat lemne, cu pădurea spânzuraţilor deschisă taman la pagina despre execuţie, a venit o pasăre mai neagră decât corbul lui poe, dar n-a reuşit să-mi şoptească celebrul nevermore, deoarece a trecut vecinul deştept cu buldozerul şi a răsturnat ograda peste mine, uite-aşa, să…

Greşeala profesorului Verlaine (palimpsest)

Scris de Marți, 18 Octombrie 2016
prima dată îmi este dor până la şapte şi-un sfert! apoi... alerg la mormântul lui rimbaud să-i cer un cuvânt împuşcat în genunchi pentru tine... altfel nu mi se supune, nu-mi răspunde la comenzi! după aceea... adorm la umbra smochinului şi visez o femeie născând vertical o piatră de colţ…

Din colecţia "Cele mai frumoase poezii rămase tablou" Ultima fugă din Infern (pastel oniric)

Scris de Luni, 17 Octombrie 2016
Simt profunzimea somnului în zbor, dar va să vină, pe ne/aşteptate, oprirea naltă, pentru odinire... să mă trezească la realitate! Simt stare-ntr-un târcol apropiat de ceastă heruvimică zburare printre visarea celor duşi acolo şi-a celor înc-aici... şi-n contra/stare! Şi dorm, şi zbor... şi nimenea nu cere răgaz pentru trezire şi-nviere!…

Din colecţia "Cele mai frumoase poezii rămase tablou" Oraţie de nuntă [pentru Elena şi Liviu (Necel)... casă de Vis/are!]

Scris de Sâmbătă, 15 Octombrie 2016
CrizanteMire!... CrizanteMireasă!... astăzi e Ziua/Clipa dumneavoastră, luaţi aminte: azi începe Drumul de dincolo/dincoace de fereastră, de dincolo/dincoace de Mirare, de Întrebare şi Răspuns, de toate câte-s aşa şi-aşa-ntr-un Tainic Vals şi-ntr-o mulţime de Singurătate, câte sunt Minus/Plus aici şi-acum şi-n veci, fără de care nu se poate! Chiar bine/cuvântez Sfânta…

Din colecţia „Cele mai frumoase poezii rămase tablou” Cu faţa la perete (repezeală de ocară către doamna O)

Scris de Vineri, 14 Octombrie 2016
Eşti o mincinoasă mută, surdă, proastă... mă nenoroceşte mutra ta sticlită, nu mai scap de tine, parcă stai la pândă, eşti o astringentă, eşti o aguridă! Trec pe lângă tine şi m-apucă groaza, mi se strepezeşte calea cea orală, mi se taie sensul, mi se curmă starea, fă, misterioaso... falsă…

Lapidare de toamnă (iacătă!)

Scris de Joi, 13 Octombrie 2016
Inimă de piatră, inimă de piatră, zvârle-te-nspre geamul sufletului meu... mi-i aşa de toamnă de la deal la vale, şi din colo-ncoace, şi mi-i foarte greu în singurătatea asta hotărâtă să mă suie-n unghiul cum paingi şi praf, unde stă icoana celui care-mi cere vamă din albastrul sângelui moldav! Zvârle-te…

Semn de carte (psalmul i/realităţii precare)

Scris de Miercuri, 12 Octombrie 2016
Pe dealul meu cu flori de câmp te scriu încet, ca pe un Psalm... şi te păstrez ca pe-un Secret... şi te citesc şi te-nţeleg: numai cu tine sunt Întreg şi numai tu mă-nvredniceşti să nu mai cred că n-am să fiu ce nu mi-ai spus, dar ai lăsat un…

Contemplare cu d/efect întârziat (glissando)

Scris de Marți, 11 Octombrie 2016
Un fluture de toamnă, rătăcit, erou târziu în efemeritate: alb în zigzag, printre deşertăciuni şi printre resemnări ne/vertebrate, un fel de-a fi năuc şi temerar, naiv cu nota zece la purtare, un gest al vieţii, ultim, delicat, aşa, ca o batistă-n fluturare!... [ce pur şi simplu-ntr-un aiurea trist sub talpa…

Nimic de zis (mic...tratat de Tăcere)

Scris de Luni, 10 Octombrie 2016
Nimic de zis...într-un acord minor şi-ntr-o secundă, Alfa şi Omega bolborosesc şi clocotesc şi spun tot ce n-a spus, în veac, Biblioteca tuturor celor Lumi care au fost ne/vertebrate şi ne/putincioase, ne/drepte, ne/atinse de blestem, ne/demne-n chip şi fel până la oase!... [şi-abia-i la Început, când nu se ştie ce…

Nenea Mucalitul (joc de Unu)

Scris de Sâmbătă, 08 Octombrie 2016
Ne/aşteptat...se-nclină, se-ndoaie şi se strâmbă corect, pe ne/simţite şi până la oprire, îşi pierde răsuflarea, se-ngroapă-n Sine, tandru, anticipând Latenţa din care-o să-(şi) inspire alt Început...şi altă (parcă aceeaşi) goană spre-afară, unde-ntruna-ncolţeşte Ne/Sfârşitul şi unde se frământă triumful Amăgirii... sub Semnul unui Unu...(zis nenea Mucalitul!)... Ne/sinchisit...porneşte-(n) Ideea că (se) suie,…

Vecernie (II) (!...?...!)

Scris de Vineri, 07 Octombrie 2016
Oare de ce, Lumina mea, n-ai stat la rând? de-atunci te strig şi te aştept, ştii tu de când... te rog s-auzi, te rog să vii printre cuvinte, printre vii... crizantemând, crizantemând, crizantemând! Şi câte toamne-au mai plecat...şi s-au întors fără surâsul tău frumos, cel mai frumos... de dorul tău…

Elegie în limba română (la mormântul colegului de bancă, Mihai Cujbă...Dumnezeu să-l ierte!)

Scris de Joi, 06 Octombrie 2016
Colegul meu de şcoală, de bancă şi de viaţă se duce-acum, spre zare, spre dincolo de zare... se duce după neguri şi după timp şi vreme... sub lut, sub dumitriţe, sub lege şi-ntâmplare! Se duce să găsească o lume mai curată, cu sufletul mai tandru, mai demnă-n cele toate... mai…

Tustrei (certificat de calitate)

Scris de Miercuri, 05 Octombrie 2016
Mi-aduc aminte vremea toată, timpul tot, atunci şi-acolo, în grădină, lângă nord: ploua curat şi drept, ploua... eram tustrei, sigur că da: eram cu domnul Dumnezeu şi maica mea! Trecea pe drum Eternitatea către schit, dădea bineţe şi spunea că a venit să nu mai mergem noi la ea... doamne,…

Elegie în mov (pentru poetul Ioanid Romanescu şi poetul Gelu Ciorici Şipote, în ziuă Aniversară)

Scris de Marți, 04 Octombrie 2016
La masa mea din crâşmă vin iele să mă vadă, îmi fac frumos din coapse şi delicat din sâni... începe un cutremur – ce sfântă femeiadă! – dă sângele în clocot şi vinul în hapsâni! Ce dans din toate cele prin aer şi pe masă, prin fumul de ţigară...ce inimi…

Din colecţia „Cele mai frumoase poezii rămase tablou” Vecernie (I) [?...!...?]

Scris de Luni, 03 Octombrie 2016
(Te)-ai răsărit dintr-un demult îndepărtat, blândă şi dreaptă, într-o margine de sat... şi-ai râs şi-ai plâns şi (te)-ai crescut pentr-un mărunt necunoscut, arătătoare de la nord până la sud! Şi tot aşa, noapte de noapte, zi de zi, ai mers cu mine printre-a fi şi a nu fi... şi te-ai…
Pagina 70 din 107