Evaluaţi acest articol
(9 voturi)
Fii primul care postează comentarii!

Există personaje despre care nu poţi vorbi sau scrie decât la superlativ. Acesta este şi cazul temerarei gălăţence Smaranda Brăescu, femeia care a doborât record după record, într-un domeniul considerat exclusiv al bărbaţilor, care a demolat prejudecăţi şi care a făcut cunoscut numele unui mic sat gălăţean în întreaga lume.

Pe 19 mai 1932, un negustor american din micul oraş californian Tudor se îndrepta în grabă spre un lan de grâu, acolo unde văzuse un paraşutist lovind solul, după ce evitase la mustaţă liniile electrice de pe marginea şoselei. Ajuns lângă paraşuta desfăcută, bărbatul a constatat cu surprindere sporită că oaspetele picat din cer era de fapt o tânără şi atrăgătoare femeie care cu greu putea vorbi engleza. După ce a eliberat-o din costumul greu de paraşutist, negustorul a constatat că femeia respira cu dificultate şi că era aproape îngheţată. Bărbatul a urcat-o în maşina sa şi a dus-o pe aerodromul din Marysville, California. În scurt timp după ce a băut câteva guri de apă, tânăra şi-a mai revenit şi a putut comunica cu un reporter al unui ziar local, spunându-i bucuroasă acestuia că tocmai doborâse recordul mondial absolut la săritura cu paraşuta.

O săritură neegalată timp de două decenii

Tânăra era Smaranda Brăescu, femeia care tocmai reuşise să sară cu paraşuta de la incredibila altitudine de aproape 7.400 de metri. Nimeni, femeie sau bărbat, nu mai reuşise o asemenea performanţă, iar recordul stabilit cu acea ocazie avea să rămână în picioare pentru încă două decenii. Potrivit presei locale americane, în ciuda faptului că sărise de la mare altitudine şi că parcursese în aer mai bine de 40 de mile, deasupra Văii Sacramento, deţinătoarea proaspătului record era „toată numai un zâmbet”.

În funcţie de ziarul în care au apărut, detaliile saltului nebunesc făcut de Smaranda Brăescu într-o zi istorică de vineri diferă considerabil. Ceea ce a rămas însă consemnat cu certitudine în toate cărţile de istorie este performanţa remarcabilă reuşită de tânără în Statele Unite ale Americii. Prin curajul demonstrat atunci şi cu multe alte ocazii, „regina înălţimilor” a reuşit să dărâme şi prejudecăţile care făceau din aviaţie şi paraşutism un domeniu exclusiv al bărbaţilor.

Întâlnirea cu primul aparat de zbor îi va marca întreaga viaţă

Născută în satul Hănţeşti din comuna gălăţeană Buciumeni (pe atunci situată în judeţul Tecuci – n.r.), pe 21 mai 1897, într-o familie de răzeşi, Smaranda a venit pe lume odată cu fratele său geamăn, Paul Panait. Potrivit Wikipedia, copilăria şi-a petrecut-o în satul natal. În perioada 1904-1907 urmează şcoala primară din Vizureşti (comuna Buciumeni – n.r.), un sat vecin, în Hănţeşti nefiind şcoală. Din 1911 pleacă la Bârlad, unde urmează cursurile şcolii secundare de fete şi unde vede pentru prima oară un zbor. Întâlnirea cu acea „maşinărie zburătoare” avea să-i marcheze şi să-i ghideze tot restul vieţii. Şase ani mai târziu, când deja devenise învăţătoare, tânăra a zburat pentru prima oară cu un avion construit din lemn şi pânză.

Întâlnirea cu inginerul Heinecke, şansa nesperată

În anii care au urmat a asistat şi la primele salturi cu paraşuta, domeniu care a fascinat-o. În volumul „Aripi Româneşti - Contribuţii la istoricul aeronauticii”, Ion Gudju povesteşte că marea şansă a Smarandei avea să vină în primăvara lui 1928, cu ocazia unui miting aviatic desfăşurat la Bucureşti. La eveniment au participat şi câţiva paraşutişti germani, printre care şi inginerul Heinecke, cel care inventase o paraşută performantă faţă de modelele existente la acea vreme. Heinecke a invitat-o în ţara sa natală, spunându-i că o va susţine în vederea obţinerii brevetului internaţional de paraşutism. 

Astfel, a fost posibil ca la 5 iulie 1928 Smaranda Brăescu să execute primul salt, de la înălţimea de 600 de metri. Devenea în acest mod prima româncă paraşutist, în vreme ce România devenea a patra ţară din Europa, după Franţa, Cehoslovacia şi Elveţia, care avea o paraşutistă brevetată. În următorii doi ani, revenită în ţară, Smaranda a executat peste zece salturi cu paraşuta în cadrul unor mitinguri aviatice. În 1929, tânăra a avut un accident de avion. Un an mai târziu, ghinionul a lovit din nou, Smaranda având un alt accident, cu paraşuta, la Satu Mare. Căzătura i-a distrus coastele şi a ţinut-o imobilizată în spital timp de jumătate de an.

Două recorduri mondiale

Abia recuperată după gravul accident, la 2 octombrie 1931, Smaranda reuşea să stabilească un nou record mondial de coborâre cu paraşuta, lângă Slobozia, în urma unui salt de la înălţimea de 6.000 de metri, care a durat 21 de minute şi 25 de secunde (conform site-ului www.aviatori.ro). Pentru acest prim record naţional absolut (bărbaţi şi femei) a fost decorată cu Ordinul “Virtutea Aeronautică clasa Crucea de Aur”.

Încurajată de acest succes şi cu susţinere financiară obţinută prin colectă publică, Smaranda Brăescu pleacă în 1932 în Statele Unite ale Americii, acolo unde stabileşte recordul mondial absolut (femei şi bărbaţi) şi primul record internaţional absolut al României în domeniul sportului aerian. 

În perioada celui de-Al Doilea Război Mondial, Smaranda Brăescu a făcut parte din escadrila sanitară, iar după sfârşitul ostilităţilor autorităţile comuniste de la Bucureşti au condamnat-o în contumacie, ca urmare a semnării unui document în care era semnalată fraudarea alegerilor de către aceiaşi comunişti. Conform versiunii oficiale, Smaranda Brăescu a murit de cancer pe data de 2 februarie 1948, fiind înmormântată la Cluj, sub numele de Maria Popescu.

În comuna Buciumeni, în curtea căminului cultural, este expus un bust care aminteşte de faptul că „regina înălţimilor” s-a născut pe aceste meleaguri.

Raid de 1.100 de metri, peste Mediterană

În aprilie 1936, Smaranda Brăescu a traversat la bordul avionului său personal Munţii Iugoslaviei, o zonă aeriană cunoscută ca fiind extrem de periculoasă. Apoi, a făcut un raid de 1.100 de kilometri, în linie dreaptă, deasupra Mării Mediterane, de la Roma la Tripoli (capitala Libiei), în premieră mondială. A zburat şase ore şi zece minute până la Sorman (localitate aflată la 65 de kilometri de Tripoli), unde a fost nevoită să aterizeze forţat. De la Tripoli s-a îndreptat spre Atena şi de acolo, survolând Bulgaria, a aterizat la Bucureşti. Fiind căutată de comunişti pentru a fi arestată, Smaranda Brăescu s-a ascuns un timp în via fratelui său geamăn, în casa preotului greco-catolic Anton Pet, din Răchiteni, judeţul Iaşi şi la Butea, conform Wikipedia. Fiind grav bolnavă, a fost operată, sub numele de Maria Matei, iar la sfârşitul anului 1947 se afla la ferma Congregaţiei Maicii Domnului din Cluj, purtând numele de Maria Popescu. A murit în Clinica Universitară a celebrului medic Iuliu Hațieganu. În prezent, o stradă din Bucureşti a fost denumită în memoria sa.

Foto arhivă
Foto 4, galerie: Iulia Kelt
Foto 5. Monument ridicat în cimitirul din Cluj-Napoca în memoria Smarandei Brăescu, femeia care a uimit o lume întreagă (Sursa foto: transilvaniareporter.ro)

Citit 1673 ori Ultima modificare Joi, 21 Martie 2019 00:37

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.