Evaluaţi acest articol
(16 voturi)
2 comentarii

Administraţia Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) Galaţi a derulat în ultimii ani cel mai complex proiect de monitorizare a sturionilor, parte a unui plan mult mai amplu de evaluare a impactului pe care lucrările de îmbunătăţire a condiţiilor de navigaţie, pe sectorul Călăraşi - Brăila, l-ar putea avea asupra mediului. Nu mai puţin de 8,14 milioane de euro au fost puse la dispoziţie prin Programul Operaţional Sectorial (POS) Transporturi, în mai multe etape de derulare a proiectului ROMOMED, totul pentru a exista siguranţa că "ecuaţia" economie - ecologie, una deloc simplă după standardele europene, îşi va găsi o soluţie care să asigure atât dezvoltarea transporturilor fluviale, cât şi conservarea bogăţiilor naturale.

Dacă este să punem în balanţă tipurile clasice de transporturi - naval, feroviar, aerian - vom constata că, din punct de vedere al protecţiei mediului, dar şi al costurilor, transporturile navele sunt mai ieftine, mai sigure şi mai puţin poluante. Drept urmare, nu este de mirare că Dunărea a fost inclusă în reţeaua TEN-T drept unul dintre principalele Coridoare PanEuropene de Transport, iar politica la nivel comunitar este de a dezvolta cât mai mult transporturile navale.

CITEȘTE ȘI: Cercetare fără frontiere, la graniţa de est a UE, printr-un proiect de studiere a mediului

Problema este că, pentru a asigura un optim al căilor de navigaţie, este nevoie, în anumite situaţii, şi de lucrări hidrotehnice, uneori chiar unele de anvergură. În cazul Dunării, conform recomandărilor Comisiei Dunării, pe sectorul fluvial ar trebui asigurată o adâncime de 2,5 metri, însă în perioadele secetoase sunt situaţii în care apele scad foarte mult şi apar inclusiv puncte critice, în care se poate ajunge şi la blocarea totală a navigaţiei. Mai mult, însăşi siguranţa navigaţiei are de suferit, riscul producerii unor accidente fiind mai ridicat.

Sarcina de gestiona toată această situaţie revine Administraţiei Fluviale a Dunării de Jos (AFDJ) Galaţi, iar unul dintre proiectele majore pentru transportatori a fost cel ce viza îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie pe sectorul Călăraşi - Brăila. În mod deosebit, erau avute în vedere punctele critice de la Bala, Epuraşul şi Ostrovul Lupu, însă când vine vorba de lucrările hidrotehnice lucrurile nu sunt chiar atât de simple. Asta pentru că, dincolo de imperativele de ordin economic, mai sunt şi imperative ce ţin de protecţia mediului.

Imperativele de mediu

Dunărea este, cu toate bogăţiile ei în materie de floră, faună, ihtiofaună, o comoară ce trebuie protejată. Drept urmare, inclusiv la solicitarea Comisiei Europene şi a organizaţiilor de mediu, AFDJ Galaţi a demarat, din 2011, proiectul "Monitorizarea impactului asupra mediului a lucrărilor de îmbunătăţire a condiţiilor de navigaţie pe Dunăre între Călăraşi şi Brăila, km 375 - km 175" - ROMOMED.

"Desigur, la toate proiectele, noi luăm în calcul şi factorii de mediu şi ne asigurăm că standardele în domeniu sunt respectate. Însă, în acest caz, s-au manifestat o serie de îngrijorări suplimentare, mai ales în ceea ce priveşte modul în care lucrările ar putea afecta migraţia sturionilor. Astfel s-a ajuns la proiectul ROMOMED, menit să furnizeze date de interes pentru toţi ce-şi doresc o exploatare durabilă a Dunării, adică una în care să se găsească un echilibru între economie şi ecologie", ne-a explicat directorul AFDJ Galaţi, Dorian Dumitru.

CITEȘTE ȘI: Galaţiul, campion la proiecte pe Strategia Dunării

O întreagă armată de biologi, ihtiologi, specialişti în măsurători şi diagnoză şi chiar informaticieni şi matematicieni s-a mobilizat pentru a afla secretele vieţii din adâncuri, dar la fel de importante au fost şi monitorizarea calităţii aerului, solului, calitatea apei şi a sedimentelor, evoluţia hidromorfologică a Dunării. De asemenea, au fost culese date nu numai despre viaţa acvatică, ci şi despre floră, faună şi avifaună. De implementarea proiectului s-a ocupat un consorţiu din care au făcut parte Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Mediului (INCDPM) Bucureşti - lider, Aquaproiect SA, Universitat fur Bodenkultur Viena, VITUKI Ungaria, Grupul de Diagnoză şi Măsurători SRL - România. Din valoarea proiectului, de 8.140.706 euro (inclusiv TVA), 85 la sută din finanţare a venit, prin POS-T 2007-2013, de la Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), restul de 15 la sută fiind asigurat de la bugetul de stat.

"Este un proiect unic, pentru că s-a avut în vedere monitorizarea integrată a factorilor de mediu în zona în care au fost realizate lucrările din proiectul Călăraşi - Brăila. Iar monitorizarea a avut trei etape - înainte de execuţia lucrărilor, în timpul execuţiei lucrărilor şi după execuţia lucrărilor. Ideea a fost de a se aplica un aşa-numit "management adaptativ", în care deciziile se iau în funcţie de posibilul impact asupra mediului, astfel încât eventualele efecte negative să fie minimalizate", ne-a explicat la rândul ei Carmen Andrei, coordonatoarea de proiect din cadrul AFDJ Galaţi.

Sturionii, vedetele proiectului

De departe, "vedetele" proiectului ROMOMED au fost sturionii, specii de pe vremea… dinozaurilor, dar despre a căror viaţă, pe Dunăre, se ştiau, totuşi, destul de puţine comparativ cu dorinţele cercetătorilor. Nu mai puţin de 370 de sturioni au fost capturaţi, "cipaţi" şi ulterior eliberaţi în fluviu, pentru a li se studia comportamentul.

"Până la acest proiect, s-a mers mai mult pe presupuneri privind comportamentul sturionilor. Înainte s-au mai făcut monitorizări ale sturionilor pe Dunăre, însă pe cel mult 20-30 de exemplare. Acum am avut un număr foarte mare de sturioni monitorizaţi, iar datele, desigur, au fost mai cuprinzătoare, atât în ceea ce priveşte locurile de reproducere, hrănire, iernare, cât şi migraţia lor pe Dunăre. Unele aspecte care se ştiau despre viaţa sturionilor au fost confirmate, altele au fost infirmate, cert este că acum avem o bază de informaţii mult mai solidă despre aceste specii. Per ansamblu, am fost surprinşi de capacitatea de adaptare a sturionilor, dar în acelaşi timp ne-am confruntat şi cu această dimensiune a braconajului, o ameninţare, credem noi, chiar mai mare la adresa sturionilor decât lucrările de amenajare a Dunării. În cazul lucrărilor, încercăm să reducem impactul asupra mediului, pe când braconierii nu respectă nici o regulă", ne-a mai spus coordonatoarea de proiect, Carmen Andrei.

Spionii din adâncuri

Un lucru demn de remarcat, totuşi, este că parteneri de nădejde în acest proiect au fost pescarii de bună credinţă, cu adevărat preocupaţi de viitorul Dunării. Cu ajutorul lor au fost capturaţi sturionii ce au fost folosiţi pentru a "spiona" viaţa din adâncuri. Imediat ce se dădea "alarma", echipa din cadrul proiectului se deplasa la faţă locului pentru a măsura exemplarele, a le înregistra şi a le implanta un cip special, cu un cod unic, ce putea fi detectat de staţiile de telemetrie instalate de-a lungul Dunării. Mai mult, datele obţinute de la sturioni erau transpuse pe modelul hidromorfologic al fluviului, astfel încât să existe o imagine completă privind comportamentul sturionilor respectivi.

CITEȘTE ȘI: Cercetare fără frontiere, la graniţa de est a UE, printr-un proiect de studiere a mediului

"Unele dintre cele mai importante date obţinute prin aceste măsurători s-au referit la capacitatea sturionilor de a înfrunta curenţi mult mai puternici decât se considera până atunci. De exemplu, în baza unor măsurători făcute în medii artificiale, în nişte bazine speciale, însă pe sturionul de lac, în SUA, s-a ajuns la concluzia că nu ar putea să depăşească un curent de 1,5 m/s. Măsurătorile in situ, pe Dunăre, au demonstrat, însă, că sturionii sunt mai buni înotători decât se considera şi pot înfrunta şi curenţi mai mari de 2,5 m/s. În fapt, sturionul alege ruta minimei rezistenţe, simte unde curentul este mai mic, se mai şi odihneşte în anumite locuri - îi place stânca mult - şi alege varianta ce presupune cel mai mic efort pentru el. Nu în ultimul rând, pe parcursul proiectului s-au stabilit şi 28 de habitate ale sturionilor, fie că e vorba de hrănire, reproduce sau iernare", a arătat reprezentanta AFDJ Galaţi.

Căzuţi la datorie

Pe de altă parte, monitorizarea sturionilor a dat şi o dimensiune a braconajului. Zeci de sturioni "au căzut la datorie", iar din unii nu au mai rămas decât… cipurile. "Monitorizarea arăta cum un sturion cobora, urca, iar deodată măsurătorile indicau că stă doar la suprafaţă. Când se mergea la faţa locului se găsea cipul băgat într-o sticlă din plastic şi lăsat în apă, pentru a se da impresia că sturionul se mişcă în continuare. Dar au fost şi destule cazuri în care nici cipul nu s-a mai găsit, fiind aruncat în Dunăre sau, pur simplu, distrus... Un alt indicator al braconajului a fost şi acela că, pe parcursul proiectului, au fost prinse foarte puţine femele. În general, când s-au făcut repopulări de sturioni procentul era cam de 70-80 la sută femele. Din ce am prins noi, proporţia era inversă, cam 70-80 la sută erau masculi. Prin urmare, ce s-a întâmplat cu restul? Au fost destule semnale de alarmă în privinţa braconajului, dar despre dimensiunea acestuia sunt încă destule controverse. Este, totuşi, o chestiune care credem că ar merita mai multă atenţie din partea autorităţilor în domeniu…", a precizat Carmen Andrei.

Lucrări hidrotehnice

Un lucru îmbucurător privind datele din proiect a fost acela că s-a constat că formula finală a lucrărilor hidrotehnice nu afectează în mod semnificativ migrarea sturionilor. Cel mai analizat element a fost pragul de fund de pe braţul Bala. Pentru a evita orice efecte nedorite asupra sturionilor, s-a optat să se construiască un prag de fund doar la cota zero metri Marea Neagră - Constanţa (MNC), faţă de cota de 4,21 metri MNC, cât era prevăzut iniţial. "În urma modelării matematice s-a constatat că dacă pragul era la cota de 4,21, viteza din zona pragului de fund ar putea să fie prea mare pentru sturioni, astfel că s-a optat, preventiv, pentru cota zero metri MNC. În acest caz, cert nu sunt probleme, pragul de fund, din stâncă, este stabil, iar rata de trecere a sturionilor a fost de 100 la sută", a arătat reprezentanta AFDJ Galaţi.

CITEȘTE ȘI: În căutarea sturionului Lucky - o călătorie de două milioane de euro

Dincolo de asta, însă, baza de date obţinută în cadrul proiectului ROMOMED va putea fi folosită şi ca punct de plecare în alte proiecte viitoare ale AFDJ Galaţi, a precizat directorul general Dorian Dumitru: "La nivel naţional, aveam o lipsă de date privind comportamentul sturionilor, iar acum am obţinut informaţii preţioase privind comportamentul acestora inclusiv în preajma lucrărilor hidrotehnice, date pe care le folosim la proiectele ce le avem în plan privind îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie. De exemplu, lucrările ce se vor face pe sectorul româno-bulgar vor ţine cont şi de aceste date".

Informaţii "în coadă de peşte"

Dincolo de valoarea datelor obţinute despre viaţa Dunării, există, totuşi, un lucru care umbreşte acest proiect. Mai exact, este vorba de faptul că Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Mediului (INCDPM) Bucureşti, deşi a furnizat rapoartele de monitorizare stipulate în proiect, a clasificat datele brute ale măsurătorilor drept "secret de serviciu". INCDPM invocă în acest sens Convenţia de la Aarhus, potrivit căreia nu pot fi făcute publice date ce ar pune în pericol o specie periclitată. Ideea ar fi ca braconierii să nu obţină informaţii despre sturioni, însă în opinia AFDJ Galaţi, acesta este mai degrabă un pretext al INCDPM de a pune monopol pe o bază de date ce ar putea fi folosită de "concurenţa" din comunitatea ştiinţifică.

"Inclusiv noi, în cele din urmă, am primit aceste date brute, dar ni le-au trimis ca "secret de serviciu". Ele sunt în regulă, există o corelaţie cu rapoartele de monitorizare realizate după prelucrarea datelor, dar pot fi persoane - specialişti sau reprezentanţi ai ONG-urilor - care să dorească să vadă şi ele aceste date brute. Secretizându-le, INCDPM nu a făcut decât să ridice o serie de suspiciuni inutile. Prin urmare, noi am deschis în 2018 o acţiune în instanţă prin care solicităm desecretizarea acestor date. Din punctul nostru de vedere, e vorba de informaţii de interes public, obţinute din bani publici, plus că în rapoarte sunt menţionate inclusiv acele habitate ce se doresc a fi "protejate", cunoscute inclusiv de pescari. În rest, este vorba de date privind trecerea unui sturion la un moment dat, printr-un anumit loc, deci sunt nişte date volatile ce nu ar putea fi folosite în nici un fel de braconieri", ne-a spus directorul AFDJ Galaţi, Dorian Dumitru. Acesta s-a arătat convins de faptul că instanţa va face lumină şi în această privinţă. Însă, dincolo de asta, păcat că un proiect de o asemenea anvergură are şi astfel de elemente "în coadă de peşte".

ROMOMED, şapte ani de monitorizare

Proiectul ROMOMED s-a întins, ca durată totală, pe o perioadă de aproape şapte ani, între 2011 şi 2018. Prima fază a proiectului a avut o durată de patru luni (premonitorizare) şi s-a derulat înainte de începerea lucrărilor pe sectorul Călăraşi - Brăila. Faza a doua s-a derulat pe o perioadă de aproape 43 luni şi a presupus monitorizarea factorilor de mediu pe timpul execuţiei lucrărilor. Ultima fază a proiectului, de 36 de luni, a fost o perioadă de monitorizare după execuţia lucrărilor (post-monitorizare). Cerinţa de post-monitorizare a fost solicitată în mod special de DG Mediu din cadrul Comisiei Europene. Rezultatele obţinute au fost publicate de AFDJ Galaţi sub forma unor Rapoarte lunare, Rapoarte intermediare, precum şi în alte rapoarte sau prezentări legate de proiect.

Măsurători în apă, în aer şi pe uscat

ROMOMED este unul dintre cele mai complexe proiecte de monitorizare a mediului derulate în România. Sturionii au fost "vedetele", însă monitorizarea a fost mult mai complexă. De exemplu, pe partea de hidromorfologie, s-au făcut şi măsurări ale debitului curgerii - nivel şi viteza apei, s-au realizat profile batimetrice, dar s-a studiat şi încorporat într-un model matematic 3D şi morfologia albiei. Atunci când vine vorba de ihtiofaună, pe lângă sturioni au fost avute în vedere şi celelalte specii de peşti. Flora şi fauna acvatică a fost analizată mergând până la nivel de măsurare a biomasei de fitoplancton. Monitorizare a inclus, însă, şi flora şi fauna terestră. O atenţie deosebită s-a acordat monitorizării biodiversităţii din siturile Natura 2000.

 



 

Acest articol a fost publicat pe www.PressHub.ro și www.viața-libera.ro în cadrul proiectului “Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio.

Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.


Citit 3873 ori Ultima modificare Miercuri, 17 Aprilie 2019 12:53

2 comentarii

  • postat de Simona Luni, 15 Aprilie 2019 12:36 81.12.149.*** Link la comentariu
    1
    4

    Bani cheltuiţi aiurea dacă nu se acţionează eficient atât pentru combaterea Braconajului, cât şi a Poluării apelor.
    Uitaţi-vă ce DEŞEURI sunt pe Faleza Dunării, începând de la Trecere Bac şi până în Port şi nimeni nu ia nici o măsură!
    Garda de Mediu se poate autosesiza vreodată cu rost?
    Întrebăm şi noi ca simpli cetăţeni care privim mereu Dunărea murdară când ne plimbăm prin weekend...

    Raportează
  • postat de Sabrina Luni, 15 Aprilie 2019 11:05 82.137.11.*** Link la comentariu
    2
    5

    NOI băgăm bani FACEM prohibiție iar restul pescuiesc la greu Dacă vreți să serviți nu morun protejat de români Mergeți pe litoralul bulgăresc și se poate servi și mai ieftin și fără să vă salte de la masă JANDARMII POLIȚIA DE FRONTIERĂ , RUTIERĂ ȘI CARE MAI PLĂTIȚI PRIN IMPOZITELE ANUALE ///POFTĂ BUNĂ

    Raportează

Lasă un comentariu

Utilizatorul este singurul responsabil de conţinutul mesajelor pe care le postează şi îşi asumă toate consecinţele.

ATENTIE: Comentariile nu se publică automat, vor fi moderate. Mesajele care conţin cuvinte obscene, anunţuri publicitare, atacuri la persoană, trivialităţi, jigniri, ameninţări şi cele vulgare, xenofobe sau rasiste sunt interzise de legislaţia în vigoare, iar autorul comentariului îsi asuma eventualele daune, în cazul unor actiuni legale împotriva celor publicate.

Prin comentariul meu sunt implicit de acord cu politica de confidenţialitate conform regulamentului GDPR (General Data Protection Regulation) şi cu Termeni si condițiile de utilizare ale site-ului www.viata-libera.ro