După mai bine de trei ani de la înregistrarea dosarului, judecătorii de la Curtea de Apel Bucureşti au pronunţat o primă sentinţă în dosarul în care fostul deputat Mihail Boldea a fost acuzat de obţinerea unor sume de bani, fie prin inducerea în eroare a instituţiilor bugetare, fie prin sustragerea de la plata impozitelor şi taxelor datorate bugetului de stat. În dosarul înregistrat iniţial la Curtea de Apel Galaţi şi strămutat apoi la Bucureşti, alături de Mihail Boldea, au mai fost trimişi în judecată Valentin Boldea, fostul director al Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Galaţi, Mircea Bivol, fostul consilier parlamentar al lui Mihail Boldea, Mădălin Andrei Petrea, Eugen Roşu, George Hristu, Lucia Raluca Dobrea, dar şi societăţile comerciale Geco Clean SRL şi Red Office Clean SRL. După ce au studiat probele, judecătorii au stabilit că doar Valentin Boldea va scăpa de acuzaţii în totalitate, ceilalţi inculpaţi primind condamnări cu executare, chiar dacă au existat şi achitări pentru anumite fapte. Decizia nu este definitivă şi poate fi atacată atât de cei implicaţi în dosar, cât şi de procurorii DIICOT.
Acuzat de procurorii DIIICOT că, în cursul anului 2010, ajutat de ceilalţi membri ai grupului infracţional, a prejudiciat Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi Ministerul Sănătăţii cu suma de 893.581 de lei, iar bugetul de stat, prin sustragerea de la plata taxelor şi impozitelor, cu 781.808 lei, Mihail Boldea a primit o pedeapsă de doi ani şi şase luni de închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat. De asemenea, Boldea a fost condamnat la trei ani de închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de instigare la evaziune fiscală în formă continuată. Fostul deputat a scăpat de acuzaţiile de participaţie improprie la abuz în serviciu în formă continuată, instigare la complicitate la abuz în serviciu în formă continuată şi participaţie improprie la evaziune fiscală în formă continuată, fiind achitat pe motiv că fapta nu există sau nu este prevăzută de legea penală. În final, judecătorii au decis contopirea pedepselor, "inculpatul Boldea Mihail urmând să execute pedeapsa cea mai grea, de trei ani închisoare în regim de detenţie şi doi ani interzicerea exercitării drepturilor de a fi ales în autorităţi publice sau în funcţii elective publice şi dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat, după executarea pedepsei principale rezultante". Fostul deputat a fost reţinut în acest dosar, aşa că judecătorii i-au redus din pedeapsa finală cele 24 de ore petrecute după gratii.
Consilierul are aceeaşi pedeapsă
Fostul consilier parlamentar al lui Mihail Boldea, Mircea Bivol, a scăpat de acuzaţiile de participaţie improprie la abuz în serviciu în formă continuată, instigare la complicitate la abuz în serviciu în formă continuată şi participaţie improprie la evaziune fiscală în formă continuată, fiind achitat pe motiv că fapta nu există sau nu este prevăzută de legea penală. Mircea Bivol a rămas însă cu alte două acuzaţii - constituire a unui grup infracţional organizat, pentru care a primit doi ani şi şase luni închisoare, şi instigare la evaziune fiscală în formă continuată, pentru care a primit trei ani închisoare. În final, judecătorii au decis că Bivol va rămâne cu pedeapsa cea mai grea, respectiv trei ani închisoare şi va avea, timp de doi ani după executarea pedepsei, drepturile suspendate. Şi fostului consilier parlamentar i s-au redus din pedeapsă cele 24 de ore petrecute după gratii pe baza ordonanţei de reţinere.
Pedepse cu suspendare
În acelaşi dosar a fost judecat şi Mădălin Andrei Petrea, care nu va ajunge după gratii, acesta primind o pedeapsă cu suspendare. Mai exact, judecătorii i-au stabilit o pedeapsă de un an şi şase luni pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat şi o pedeapsă de un an şi opt luni pentru evaziune fiscală în formă continuată. După ce l-au achitat pentru instigare la complicitate la abuz în serviciu, judecătorii au decis că Petrea va rămâne cu pedeapsa de un an şi opt luni, suspendând totodată executarea acesteia pe o perioadă de încercare de trei ani şi opt luni.
Tot cu o pedeapsă cu suspendare s-a ales şi Eugen Roşu, care a fost condamnat la un an şi 10 luni de închisoare pentru constituirea unui grup infracţional organizat şi evaziune fiscală în formă continuată. "Suspendă executarea pedepsei sub supraveghere, pe durata unui termen de încercare de trei ani şi 10 luni", se arată în decizia pronunţată de magistraţii Curţii de Apel Bucureşti.
De asemenea, judecătorii bucureşteni au decis ca George Hristu să fie condamnat la un an şi şase luni de închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, şi la un an şi opt luni de închisoare, pentru evaziune fiscală în formă continuată. "Inculpatul Hristu George urmând să execute pedeapsa cea mai grea, de un an şi 8 luni închisoare. Suspendă executarea pedepsei sub supraveghere, pe durata unui termen de încercare de trei ani şi opt luni", mai arată judecătorii.
Cei trei inculpaţi condamnaţi cu suspendare au de respectat anumite reguli, iar dacă le încalcă sau mai săvârşesc o altă faptă penală în perioada de încercare riscă să ajungă după gratii.
O condamnare veche adăugată la una nouă
În dosarul instrumentat de procurorii DIICOT Galaţi a fost trimisă în judecată, alături de cei menţionaţi mai sus, şi Lucia Raluca Dobrea, fiica fostei şefe de la Direcţia de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Galaţi. Aceasta a fost achitată pentru săvârşirea infracţiunii de participaţie improprie la evaziune fiscală în formă continuată, dar a primit o pedeapsă de doi ani de închisoare pentru complicitate la evaziune fiscală în formă continuată. Judecătorii au constat că Lucia Dobrea mai avea o condamnare penală, rămasă definitivă în 2014 la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi, după ce au contopit pedepsele, au stabilit că inculpata va executa "pedeapsa cea mai grea, de doi ani şi opt luni sporită la trei ani şi trei luni de închisoare în regim de detenţie". Luciei Dobrea i s-a dedus din pedeapsa rezultată, cea de trei ani şi opt luni închisoare, cele 120 de zile executate deja după prima condamnare.
Două firme, decizii opuse
Prin decizia pronunţată pe 27 ianuarie, judecătorii au decis şi condamnarea societăţii Geco Clean SRL Galaţi la pedeapsa amenzii de 3.000 de lei pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală în formă continuată. "Aplică inculpatei pedeapsa complementară prevăzută de art. 53 indice 1 alin. 3 lit. d Cod penal (1969), respectiv: interzicerea de a participa la procedurile de achiziţii publice pe o durată de un an şi şase luni, după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare", reţin magistraţii, în sentinţa pronunţată.
Pentru cealaltă firmă implicată în dosar, SC Red Office Clean SRL, acuzată de evaziune fiscală în formă continuată, judecătorii au decis încetarea procesului penal.
De asemenea, judecătorii au decis achitarea lui Valentin Boldea, fostul director al Direcţiei de Sănătate Publică Galaţi. "Achită pe inculpatul Boldea Valentin pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în formă continuată, întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală", se arată pe portalul instanţei de judecată.
Daune şi penalităţi
Judecătorii au admis, în parte, şi acţiunea civilă exercitată de Statul Român, prin Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, prin Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Galaţi în calitate de mandatar al Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice Galaţi. Astfel, inculpaţii au fost obligaţi la plata impozitului pe profit şi a TVA, la care se adaugă obligaţiile fiscale accesorii, calculate potrivit Codului de procedură fiscală, de la data producerii prejudiciului şi până la efectiva achitare a debitului, astfel: "inculpaţii Boldea Mihail, Bivol Mircea şi Dobrea Lucia Raluca, în solidar, la plata întregii sume de 320.541 de lei (din care 173.379 de lei impozit pe profit şi 147.162 de lei TVA), inculpaţii Boldea Mihail, Bivol Mircea şi Dobrea Lucia Raluca, în solidar şi cu inculpaţii Hristu George şi SC Geco Clean SRL Galaţi, la plata sumei de 45.210 lei (din care 18.084 de lei impozit pe profit şi 27.126 de lei TVA), inculpaţii Boldea Mihail, Bivol Mircea şi Dobrea Lucia Raluca, în solidar şi cu inculpatul Petrea Andrei Mădălin, la plata sumei de 64.548 de lei (din care 48.522 de lei impozit pe profit şi 16.026 de lei TVA), inculpaţii Boldea Mihail, Bivol Mircea şi Dobrea Lucia Raluca, în solidar şi cu inculpatul Roşu Eugen, la plata sumei de 210.783 de lei (din care 106.773 de lei impozit pe profit şi 104.010 lei TVA)".
Judecătorii au lăsat nesoluţionat capătul de cerere cu privire la acţiunea civilă exercitată de Ministerul Sănătăţii în contradictoriu cu inculpaţii, pentru suma de 82.800 de lei, reprezentând daune materiale. Totodată, s-a constatat că Ministerul Educaţiei, Tineretului şi Sportului nu s-a constituit parte civilă în cauză.
Pentru recuperarea prejudiciului, magistraţii au luat măsura "asiguratorie a sechestrului asupra bunurilor aparţinând inculpaţilor Boldea Mihail, Bivol Mircea şi Dobrea Lucia Raluca până la concurenţa sumei de 320.541 de lei, Hristu George şi SC Geco Clean SRL Galaţi până la concurenţa sumei de 45.210 lei, Petrea Andrei Mădălin până la concurenţa sumei de 64.548 de lei, Roşu Eugen până la concurenţa sumei de 210.783 de lei". La toate aceste sume se adaugă obligaţiile fiscale accesorii, calculate potrivit Codului de procedură fiscală, de la data producerii prejudiciului şi până la efectiva achitare a debitului.
Totodată, judecătorii i-au pus la plată pe inculpaţi şi pentru cheltuielile făcute în cursul urmăririi penale şi al judecăţii cauzei, astfel: "Boldea Mihail - 5.000 de lei, Bivol Mircea - 10.000 de lei, Petrea Andrei Mădălin - 7.000 de lei, Roşu Eugen - 7.000 de lei, Hristu George - 7.000 de lei, Dobrea Lucia Raluca - 4.500 de lei, SC Geco Clean SRL Galaţi - 2.000 de lei".
Decizia pronunţată la Curtea de Apel Bucureşti nu este definitivă, ea putând fi atacată, în termen de 10 zile de la comunicare, cu apel atât de fiecare dintre inculpaţi, cât şi de procurorii DIICOT. Dacă se va face apel, dosarul va ajunge la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, unde va fi pronunţată decizia finală.
Şapte ani de la Iaşi
În iulie 2018, la Curtea de Apel Iaşi se pronunţa o primă decizie în dosarul în care fostul deputat Mihail Boldea fusese acuzat, încă din 2012, de săvârşirea mai multor infracţiuni, printre care constituirea unui grup infracţional organizat şi înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave. Deşi la Iaşi a scăpat de o parte dintre acuzaţii, intervenind între timp prescripţia, Mihail Boldea s-a ales cu cinci ani de închisoare pentru constituire a unui grup infracţional organizat, şase ani de închisoare pentru înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată, un an de închisoare pentru favorizarea infractorului şi trei ani de închisoare pentru complicitate la săvârşirea infracţiunii de spălare de bani. Instanţa a contopit pedepsele şi a stabilit că fostul deputat trebuie să execute pedeapsa cea mai grea, "de şase ani de închisoare, pe care o va spori cu un an de închisoare, dispunând ca inculpatul să execute în final pedeapsa de şapte ani de închisoare".
Decizia pronunţată la Curtea de Apel Iaşi a fost atacată atât de inculpaţi, cât şi de procurorii DIICOT. Astfel, dosarul a ajuns, la începutul anului 2019, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, unde sare din amânare în amânare, urmând să aibă un nou termen la jumătatea lunii februarie.
Achitat pentru spălarea banilor
Mihail Boldea a fost acuzat de procurorii DIICOT Galaţi şi de săvârşirea infracţiunii de spălare a banilor. Ancheta a făcut obiectului unui dosar penal judecată la Curtea de Apel Iaşi, unde magistraţii au decis, în aprilie 2018, să îl achite pe fostul deputat. Judecata nu s-a terminat însă aici, în dosar fiind declarat apel. Astfel, dosarul a ajuns, în noiembrie 2018, tot la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, unde va avea un nou termen de judecată pe data de 13 februarie 2020.
Şase ani de la Braşov
Tot la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se află şi dosarul în care fostul deputat Mihail Boldea a fost trimis în judecată pentru fapte de corupţie. Cunoscut drept dosarul „Aviasan”, acesta a fost înregistrat la ICCJ în iunie 2016, după ce magistraţii de la Curtea de Apel Braşov l-au condamnat pe Mihail Boldea la şase ani de închisoare pentru săvârşirea infracţiunilor de participaţie improprie la abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, şantaj, spălarea banilor şi fals în declaraţii în formă continuată. Şi în acest dosar au fost date achitări pentru Mihail Boldea, care a atacat însă decizia pronunţată.
Ajuns la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dosarul a fost la un pas de pronunţarea definitivă, însă judecătorii au decis, după mai multe amânări ale pronunţării, să repună cauza pe rol. "În baza art. 395 din Codul de procedură penală, repune cauza pe rol pentru a pune în discuţia părţilor efectuarea unui nou raport de expertiză de evaluare imobiliară", se arată pe portalul ICCJ. Asta se întâmpla în iunie 2019, iar de atunci, conform portalului Instanţei Supreme, au fost cinci termene, toate soldate cu amânări. Următorul termen va fi pe 20 februarie 2020.
O acuzaţie mai puţin
Ancheta în dosarul în care tocmai s-au pronunţat judecătorii de la Curtea de Apel Bucureşti a început în anul 2012, iar Mihail Boldea, Mircea Bivol şi Andrei Mădălin Petrea erau acuzaţi că ar fi adus un prejudiciu de peste 200.000 de lei şi Ministerului Mediului şi Pădurilor, cei trei fiind acuzaţi de participaţiune improprie la infracţiunea de abuz în serviciu. La finalul cercetărilor, însă, procurorii au decis clasarea cauzei cu privire la săvârşirea acestei infracţiuni.
