Fostul secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), fermierul gălățean Floricel Dima, crede că, în acest ritm al schimbărilor climatice și în contextul în care mai bine de două treimi din suprafețele agricole din județ sunt neirigate, în doi-trei ani vom avea imaginea dezolantă a unor câmpuri sterpe.
”Problema la zi este seceta și trebuie găsite soluții pentru alocarea de resurse financiare pentru despăgubiri către fermieri”, a adăugat fostul șef al Direcției pentru Agricultură Județene (DAJ) Galați, la întâlnirea de miercuri, 6 iulie, a fermierilor gălățeni cu parlamentari și alți factori de decizie din plan local. Acesta a adăugat că, pe termen lung, este nevoie imperioasă de investiții în sistemele de irigații, o altă preocupare de strictă necesitate fiind cea a reîmpăduririlor.
Un județ din nou calamitat
La rândul său, Doina Ragea, actualul director al DAJ Galați, a punctat succint imaginea cu adevărat dezastruoasă a agriculturii județene din acest an, în contextul în care porumbul, pe suprafețele neirigate, este calamitat în proporție de sută la sută, iar floarea-soarelui între 80 și 85 la sută. În plus, culturile de toamnă sunt calamitate între 70 și 90 la sută, în condițiile în care media precipitațiilor a totalizat doar 92 de litri/mp, față de o medie semestrială de peste 230 de litri. ”Au fost făcute demersuri la MADR pentru prelungirea termenelor de depunere a rapoartelor de evaluare privind culturile calamitate: pentru culturile de toamnă noul termen este 15 august, iar pentru cele de primăvară, chiar până la 1 decembrie”, a precizat Doina Ragea.
Având în vedere toate acestea, parlamentarii social-democrați Viorica Sandu și Laurențiu Gîdei susțin declararea județului Galați ca fiind calamitat. La întâlnirea de miercuri, Viorica Sandu a menționat faptul că a fost inițiată legea irigațiilor, prin care fermierii își pot realiza sistemele de irigații locale cu compensarea consumului de energie electrică de până la 50 la sută, inclusiv pentru fermierii care nu au încheiate contracte cu ANIF.
În aceeași ședință ”de îndată”, senatorul liberal George Scarlat, fost secretar de stat în MADR, a arătat că, ”văzând că statul nu face nimic, fermierii și-au luat soarta în mâini, în ce privește irigațiile”. Acesta este de părere că ”sistemul funcționarilor este anchilozat, iar gândirea este doar pentru moment, având caracter pompieristic”. Pe de altă parte, George Scarlat își menține opinia că infrastructura principală de irigații trebuie preluată din nou de ANIF și, în plus, este rezervat cu privire la despăgubirile ce ar putea fi acordate fermierilor în acest an, cu un buget al statului supus constrângerilor de tot felul. ”În 2020, am dat despăgubiri de peste un miliard și eu vă spun că, dacă aveam 25-30 milioane de euro investite în irigații în județul nostru, nu mai aveam astăzi aceste probleme în Câmpia Covurlui”, a mai spus același senator liberal.
Cine, cum și, mai ales, când reabilitează infrastructura de irigații?
La rândul său, Marian Băilă, administratorul Brateș-Prut Frumușița, crede că această paradigmă a investițiilor de irigații se poate schimba prin investiții private. ”Statul să accepte să-i lase pe cei care pot investi să facă ei ce trebuie. Pe zone bine delimitate, nu putem avea alți consumatori de apă pentru irigații, ei sunt aceiași și, în viitor, ar putea fi deserviți inclusiv de operatori privați care să livreze apa necesară. Asta și în condițiile în care se dorește crearea unui cadru legal stimulativ pentru investițiile private în cadrul OUAI-urilor existente. E păcat, în câțiva ani de zile s-ar putea schimba totul”, a adăugat acesta.
Până atunci, directorul Filialei Teritoriale de Îmbunătățiri Funciare (FTIF) Galați, Adrian-Sorin Pîrvu, a prezentat situația lucrărilor de investiții pe care ANIF le are în derulare în prezent. ”Toate sistemele ANIF funcționează la parametri optimi, inclusiv la SPA Dunăre. Până la finele acestui an, sperăm să scoatem la licitație o lucrare de 15 milioane de euro prin care să schimbăm șase agregate de la SPA Dunăre și să intervenim și la SPA Liești. O altă lucrare de 120 de milioane de lei este cea referitoare la schimbarea sifoanelor, iar, în plus, avem și proiectul domnului Tuchiluș, acesta fiind în faza de notă conceptuală și studiu de prefezabilitate, cu o valoare de aproape 100 de milioane de lei”, a menționat Adrian Pârvu. Direct vizat, managerul Agrimat Matca a reacționat, menționând că, dincolo de reabilitarea infrastructurii secundare de irigații, efectuată prin forțe proprii în trecut, finanțarea proiectului de înființare a unei stații de pompare în nordul județului a fost timp de mai bine de 15 ani în atenția MADR, dar cam atât. ”Cu banii pe care îi dăm la calamități de atâția ani, rezolvam sistemul de irigații, îl făceam de ultimă generație”, a conchis Gavrilă Tuchiluș.
În anul 2022, în județul Galați, din cele peste 300.000 de hectare cultivate anual, aproximativ 200.000 nu beneficiază de suportul irigațiilor.
CITIȚI ȘI: Fermierii gălățeni, la discuţii aprinse cu decidenţii politici
