În urmă cu mai puțin de o lună, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a semnat primele contracte de finanțare pentru trei rute turistice și culturale incluse în Componenta 11 - Turism și Cultură a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR): ruta castrelor romane, ruta castelelor și cea a cetăților. Acestea sunt incluse în programul "România Atractivă", prin care se vor face investiții de peste 100 milioane de euro în 225 de obiective, cuprinse în 12 rute culturale.
Astfel, pe lângă cele trei rute menţionate mai sus, cu fonduri din PNRR vor mai fi promovate: ruta bisericilor fortificate, cea a bisericilor de lemn, ruta mănăstirilor, a curiilor, cea a culelor, a Sfântului Ladislau, un traseu al gastronomiei tradiționale românești, refacerea peisajului cultural din Delta Dunării, dar și o rută a satelor cu arhitectură tradițională. Per total, este vorba despre 300 de obiective promovate la nivel național, 75 dintre acestea urmând a fi restaurate cu bani europeni, fără a pune la socoteală cele 150 de case tradiționale ce urmează a fi, la rândul lor, restaurate în localitățile deja selectate în acest sens.
Parcurgând lista județelor și a localităților incluse în programul "România Atractivă", nu putem să nu constatăm, cu părere de rău, că județul nostru nu se regăsește nicicum în această zonă de promovare a atracțiilor naționale, ca, de altfel, nici vecinii noștri brăileni. Mai exact, aglomerația urbană a celor două orașe de la Dunăre, cu o istorie încărcată de cosmopolitism, nu figurează pe nicio listă de interes turistic, cum, de altfel, nicio zonă rurală din acest județ încadrat de ape nu apare pe nicio rută a "României Atractive". Bun, nu ne putem lăuda cu castele, cetăți sau cule, dar ceva mănăstiri și castre romane se mai găsesc și prin Galați, ca să nu mai vorbim de arhitectura tradițională a gospodăriilor sătești sau chiar de gastronomia dunăreană.
Chiar așa, tot din proiectele de finanțare propuse de MIPE, am aflat că există o bucătărie hercinică, ce va fi promovată în zona localităților tulcene Cerna, Jijila, Greci, Luncavița, Horia, Hamcearca etc, în vreme ce un alt județ dunărean, Giurgiu, va beneficia de promovarea gastronomiei și a ospitalității locale. Sincer, fără a jigni pe nimeni, nu e foarte clar ce ar putea oferi giurgiuvenii și noi nu, în materie de gastronomie tradițională, dar asta e deja o altă discuție.
Altfel, să mai spunem că, dincolo de investițiile programate în șase localități din Delta Dunării, vecinii tulceni vor beneficia și de restaurarea unor gospodării tradiționale din Cerna și Peceneaga. În Vrancea, pe ruta bisericilor de lemn a fost inclusă Biserica "Sf. Voievozi" din Gugești, în Vaslui, Mănăstirea Pârvești (Costești) apare pe ruta de promovare a acestor așezăminte, buzoienii vin cu produse gastronomice tradiționale din zona Berca - Bisoca, iar la Constanța, pe lângă promovarea bucătăriei locale, am regăsit și finanțare pentru cetățile Histria și Ulmetum.
