Într-un context geo-politic dificil, cu războiul din Ucraina care a trecut în al doilea an şi impactează profund contextul economic european şi mondial, inclusiv comerţul cu produse agricole, fermierii români şi implicit cei gălăţeni sunt în situaţia de a face faţă unor presiuni semnificative. Aşa cum “Viaţa liberă” deja a scris, modul de calcul al despăgubirilor pentru culturile de toamnă afectate din 2021 a stârnit nemulţumiri din partea fermierilor, care sunt afectaţi acum şi de modul în care UE acordă compensaţii pentru modul în care îi afectează exporturile de cereale din Ucraina.
Chiar joi, 23 martie, președintele Klaus Iohannis a criticat Comisia Europeană pentru nivelul despăgubirilor pe care le-a acordat fermierilor români afectați de afluxul de cereale din Ucraina. Șeful statului a amintit că România a făcut „sacrificii imense” pentru a sprijini exportul grânelor din statul vecin, invadat de Rusia și că ”este regretabil că astfel de abordări ultra-birocratice pun sub semnul întrebării buna-credință a Comisiei”.
Fermierii amenință cu proteste
Fermierii români, membri în Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România (FAPPR), sunt gata să iasă în stradă să protesteze și au lansat tot joi, 23 martie, un apel către toți fermierii și asociațiile fermierilor să se alăture protestului. Motivul îl reprezintă lipsa de reacție a autorităților naționale și europene la notificările transmise, precum și sumele compensatorii derizorii alocate, coroborate cu lipsa oricăror perspective de stabilitate a pieței de cereale din România.
În paralel, fermierii sunt total nemulțumiți de atitudinea relaxată a decidenților europeni în contextul concurenței neloiale acerbe provocate de fluxurile necontrolate de marfă de proveniență ucraineană. Solicitările acestora au în vedere, printre altele, separarea, în vămile românești, a fluxurilor de mărfuri agricole, în funcție de proveniență, respectând culoarele de tranzit destinate Ucrainei, asigurarea trasabilității importurilor printr-un control strict al calității și evitarea ambiguităților legate de originea mărfurilor agricole, dar și urgentarea acordării despăgubirilor pentru prejudiciile cauzate de secetă la culturile din primăvara anului 2022.
”În situația în care nu vom avea o reacție imediată și o implicare directă a autorităților în vederea implementării acestor măsuri, membrii Forumului APPR vor organiza un protest la nivel național în data de 7 aprilie 2023”, au mai spus reprezentanții FAPPR.
Inoperabilitate și întârzieri la APIA
În plus, modificările intervenite în ultima perioadă au făcut ca aplicația IPA Online să prezinte, în continuare, sincope. Vorbim despre un program informatic ce permite fermierilor să completeze electronic cererea unică de plată la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, însă nefuncțional în totalitate la acest moment. În cazul marilor cultivatori din sectorul vegetal, lucrurile sunt departe de a fi rezolvate și se estimează că abia după data de 1 aprilie vor putea fi eliberate adeverințele necesare fermierilor pentru accesarea creditelor strict necesare continuării activității, după cum am aflat de la reprezentanții Agrimat Matca, practic, la o lună de la primele demersuri în acest sens!
La rândul său, senatorul gălățean George Scarlat, președintele Comisiei pentru Agricultură și Industrie Alimentară, a estimat un calendar și mai clar al evenimentelor, în contextul în care, după ce APIA va finaliza inclusiv convențiile cu băncile, marii cultivatori din sectorul vegetal vor putea obține, în prima parte a lunii aprilie, adeverințele pentru creditare și subvențiile necesare continuării activității în condiții normale.
În aceste condiţii, hăţişurile birocratice la care fermierii sunt supuşi, vezi cazul eliberării de adeverinţe de către APIA doar pentru micii producători, cu terenuri de sub 10 hectare, pot înclina în mod decisiv balanţa către un an agricol ratat. Până la urmă, culturile nu aşteaptă nici deciziile guvernamentale, nici repararea softurilor şi a aplicaţiilor informatice.
Până una-alta, ne hrănim din import
Altfel, sectorul agroalimentar este unul dintre cele mai mari din economia UE, potrivit datelor disponibile pe site-ul Consiliului Europei. În prezent, Uniunea numără 10 milioane de fermieri, iar aproximativ 40 de milioane de locuri de muncă din sectorul prelucrării alimentelor, al comerțului cu amănuntul de produse alimentare și al serviciilor alimentare depind de agricultură. În actualul context, România pare să nu realizeze acest impact deosebit și contabilizează an după an creșteri ale importurilor de produse alimentare, cu recorduri nedorite. Doar în 2022, am cheltuit peste 12 miliarde de euro pe alimentele din străinătate. România aduce carne, lactate sau băuturi din Germania, Ungaria şi Polonia, dar şi o cantitate tot mai mare de cereale din Ucraina, iar explicaţia e una singură: sunt mai ieftine decât cele produse la noi.
