Intrarea și menținerea produselor în supermarketuri devin o sarcină tot mai descurajantă pentru legumicultori, a avertizat Daniel Ciuhureanu, membru al Brateşleg Grup, compus din șase companii producătoare de legume din județul Galați. Retururile din partea retailerilor, în special, le pun probleme producătorilor, în condițiile în care este vorba de o marfă perisabilă.
"Ca producători, marea noastră problemă vizavi de relaţia cu supermarketul este legată de modul subiectiv în care să fac determinările calitative la produse şi gestionarea retururilor când ai produse perisabile. E foarte neplăcut ca un procent din marfă să nu fie acceptat, iar lucrurile astea nu se întâmplă la cei care au produse ambalate", a explicat, pentru ZF Agropower, Daniel Ciuhureanu, membru al Brateşleg Grup.
Brateşleg Grup produce circa 10.000 de tone într-un an şi vinde în trei reţele de comerţ, iar legumicultorul gălățean consideră că analiza calitativă este adesea subiectivă și uneori chiar tendențioasă. În unele situații, marfa respinsă de supermarketuri își găsește alți cumpărători, însă sunt situații în care pierderile sunt inevitabile, dat fiind faptul că în calcul intră, de exemplu, și prețul transportului și costurile adiacente.
"Sunt situaţii în care primeşti retur la doi sau trei paleţi din 20-30. Dacă sunt în Ardeal, e complicat să te duci după ei din Moldova. Mai sunt situaţii când aducem înapoi marfa, vedem ce putem face cu ea, vedem dacă găsim alţi cumpărători pe piaţa locală, dar, repet, în momentul în care te duci la distanţă mare după marfă, e o tragedie, adică e o gaură imensă în business. Nu mai poate fi vorba de profit", subliniază el.
Printre legumele comercializate de Brateşleg se numără ceapă, morcovi, ţelină, sfeclă roşie şi păstârnac. Pentru a vinde şi iarna, compania şi-a făcut un depozit cu o capacitate de 6.000 de tone.
"Uneori sunt situaţii ridicole pentru care ni se dă retur la o parte din marfă. De exemplu, dacă nu arată toţi morcovii la fel", a mai precizat Ciuhureanu, pentru ZF Agropower. "Ei nu sunt făcuţi la strung, ca să fie la fel, iar pământul nu are cum să producă atâta marfă la fel. La morcovi, de exemplu, se aruncă cel puţin 20 la sută. E o pierdere însemnată. Imaginaţi-vă că suntem o organizaţie de producători şi facem mii de tone anual, deci aruncăm sute de tone, iar pe lângă morcovi aruncăm şi alte legume", spune fermierul gălățean.
O altă "modă" care îi afectează pe producători este cea a spălatului legumelor, care, în fapt, în ciuda aspectului mai atractiv, fac marfa mai perisabilă. "O altă provocare este spălatul legumelor, o modă care a apărut de vreo 10-15 ani. În momentul în care ai spălat un produs perisabil, ai un termen în care trebuie să te încadrezi cu logistica, cu vândutul şi consumul, pentru că marfa intră mai rapid într-un proces de depreciere. Ea nu rezistă la fel de mult ca cea nespălată. O poţi consuma în două-trei săptămâni, dacă o ţii în anumite condiţii, iar dacă nu, într-o săptămână", a arătat Daniel Ciuhureanu.
Legumicultorul spune că o parte din produse mai merg spre procesare, dar nu se sincronizează mereu cu producătorii de conserve. O tendință ar mai fi procesul de congelare a legumelor, dar vânzările la aceste sortimente rămân la un nivel destul de redus. Astfel se ajunge în situația în care cantități foarte mari de legume ajung să nu mai fie valorificate. "Noi, în Galaţi, suntem vreo cinci organizaţii de legumicultori şi cred că se aruncă 5.000 de tone de legume pe an", a concluzionat reprezentantul Brateşleg Grup.
Potrivit datelor înregistrate la Ministerul Finanțelor, Brateşleg Grup a înregistrat în 2022 o cifră de afaceri de 23,41 milioane de lei, profitul net obținut fiind de 2,73 milioane de lei.
România are o producție anuală de aproximativ 3,5 milioane de tone, potrivit datelor INS, însă, în mod paradoxal, nu este acoperit necesarul de consum. Acest lucru se întâmplă pentru că vara-toamna apare o supraproducție de legume, în timp ce iarna producția internă este foarte mică, doar patru la sută fiind realizată în solare. În aceste condiții, în ciuda unor bazine legumicole importante, inclusiv în Galați, importurile de legume ajung să fie de cinci ori mai mari decât exporturile, acestea din urmă având o valoare de peste jumătate de miliard de euro.
