Recalcularea pensiilor de la 1 septembrie 2024 a fost tema de dezbatere la cea mai recentă ediţie a emisiunii "SPOT ON la "Viaţa liberă" - Galaţiul sub reflector", care a avut-o invitată pe Ana Denis Aramă, directorul executiv al Casei Judeţene de Pensii Galaţi.
- Care au fost principiile de bază ale procesului de recalculare, ce s-a dorit?
- S-a dorit eliminarea tuturor inechităţilor din sistem, în sensul că, în funcţie de anul ieşirii la pensie, fiecare persoană a beneficiat de avantaje sau a suferit dezavantaje, pornind de la legea care s-a aplicat la momentul respectiv. Unii au primit indice de corecţie, alţii nu, alţii au primit indici de corecţie diferiţi la punctaj. De exemplu, în ultimii patru, cinci ani, indicele de corecţie a fost de 1,41, favorizând persoanele care au ieşit la pensie în această perioadă, faţă de cele care au avut indici mai mici sau deloc. De asemenea, stagiile de cotizare necesare au fost diferite. De exemplu, femeile au fost mai avantajate, fiindcă stagiul lor complet de cotizare era mai mic decât la bărbaţi, unde este nevoie de minim 35 de ani, iar acest fapt a dus la apariţia unor diferenţe între categorii de pensionari. Statistic vorbind, prin noua recalculare, majorările sunt mai mici la femei, pentru că stagiul, în cazul dumnealor, a fost mai mic. Numărul total de puncte s-a împărţit la un stagiu mai mic în momentul pensionării şi au beneficiat astfel de o pensie mai mare. Acum, s-au inversat un pic rolurile, un bărbat care a lucrat în condiţii normale are o majorare mai mare decât o femeie care a muncit în aceleaşi condiţii. Prin această reclaculare, s-a dorit aducerea unui echilibru în sistemul de pensii.
- După 25 de ani se dau aceste puncte de stabilitate...
- S-a venit cu acest articol de lege fiindcă existau în sistem persoane care lucraseră foarte mulţi ani, dar aveau pensia minimă, de fapt indemnizaţia socială minimă. Şi atunci, persoana care a lucrat 40 de ani şi avea o pensie minimă nu putea fi comparată cu persoana care a avut un stagiu de cotizare minim, ieşise cu pensie cu 700 de lei şi primea tot indemnizaţia socială minimă, de 1.281 de lei. Şi atunci legiuitorul a gândit că aceste puncte de stabilitate vor aduce un aport suplimentar, pe muncă, persoanei care a lucrat 40 de ani. De fapt, s-a recompensat fidelitatea în sistem, munca. Legea 360/2023 pune foarte mult accent pe contributivitate.
- Foarte mulţi dintre pensionarii interesaţi de recalcularea pensiilor la Galaţi provin din siderurgie, din Combinat. Am avut întrebări de la persoane care au ieşit la pensie în momente diferite, dar de pe posturi similare, au lucrat în acelaşi loc, cu aceleaşi grupe. Au întrebat ce înseamnă stagiul necontributiv şi ce înseamnă stagiul contributiv neasimilat?
- Stagiul contributiv neasimilat se referă la facultate şi stagiul militar, iar stagiul necontributiv înseamnă suplimentul de spor. Aşa cum ştiţi, persoanele care au fost încadrate în grupa I de muncă au primit un supliment de spor de şase luni la an, destul de mult. Pentru grupa a II-a, au primit trei luni la an într-o perioadă, acum cei care sunt încadraţi în condiţii deosebite primesc patru luni la an. În cea mai mare parte, perioadele necontributive sunt aceste suplimente de spor, dar aici intră şi pensia de invaliditate, de exemplu, la fel şi cumulul pensiei cu salariul. Pentru aceste persoane nu se aplică punctele de stabilitate, fiindcă au beneficiat deja de recalcularea drepturilor de pensie şi nu putem plăti de două ori aceeaşi prestaţie. Revenind la perioadele necontributive, trebuie să ştim că tot acest supliment de spor se dă jos la calculul punctelor de stabilitate şi nu se dau bani pentru aceşti ani.
- Practic ei au folosit doar ca vechime, pentru a ajunge la limita de vârstă necesară...
- Da. De fapt, aceasta este şi cheia de verificare din decizia de recalculare. Din totalul anilor contributivi, se scad 25 ca să aflu anii pentru care se acordă puncte de stabilitate. Dacă nu cad pe această cheie, înseamnă că ori am cumulat pensia cu salariul, ori am supliment de grupă, concedii medicale, vreo indemnizaţie, ceva în plus din sistemul de asigurări sociale.
- Am avut foarte multe întrebări de la oameni şi încercăm să înţelegem procedura, ca să o putem explica la rândul nostru.
- Practic, sunt nişte chei de control. Ne uităm pe decizie, vedem numărul total de puncte din prima linie, care trebuie să fie numărul total de puncte din ultima decizie pe care o avem acasă. A doua cheie este cea menţionată, din total stagiu contributiv se scad 25 de ani şi trebuie să pic pe numărul de ani pentru punctele de stabilitate. Dacă nu pic, îmi pun întrebarea dacă am fost într-una dintre situaţiile menţionate mai sus sau în şomaj tehnic.
- Dincolo de punctele de stabilitate, care dau, să spunem, un plus de 2.000 de lei, mai mult nu cred că iese din calcul, au fost pensii care au crescut cu 5.000 de lei, altele au scăzut. Care ar fi principalele motive?
- Au crescut în special la persoanele care au avut foarte mulţi ani de muncă, necumulaţi cu alte venituri, cu salarii foarte mari, pentru că în continuare punctul de pensie se calculează împărţind venitul brut la salariul mediu brut pe economie dat de Statistică. Cu cât am venitul brut mai mare, cu atât e mai bine. În altă ordine de idei, prin această recalculare am schimbat şi noua formulă a calculului pensiei, adică înmulţim numărul total de puncte cu 81 de lei.
- Cum de nu au fost prinse până acum aceste salarii mari?
- Au fost prinse, dar formula actuală de calcul avantajează tocmai persoanele care nu au primit indici de corecţie mari şi au avut stagii de cotizare mari.
- Cele mai multe scăderi au fost la cei care au avut indici de corecţie mari?
- Da, şi la cei cu condiţii speciale, trebuie să spunem aici adevărul. O persoană care a lucrat în condiţii speciale, ieşită la pensie cu Legea 263, cu indice de corecţie mare, va avea pensia mai mică decât una care a fost tot pe condiţii speciale, dar nu a avut indice de corecţie şi este logic să fie aşa.
- Indicele de corecţie când a fost introdus?
- În 2011. A crescut progresiv şi a dus la diferenţe între pensii. De altfel, aş vrea să pun accent pe cei cu condiţii speciale. Dumnealor au ieşit mult mai devreme la pensie, deci au avut avantajul ca vârsta standard să fie mult redusă, chiar până la 13 ani. Stagiul de cotizare la care s-a împărţit numărul de puncte pe perioada aceasta de condiţii speciale a fost foarte mic, undeva la 20-25 de ani. Alt avantaj a fost că au putut să se reanagajeze, fiindcă mulţi au făcut asta, au ieşit la pensie mai devreme şi s-au reangajat. Dumnealor au avut din start o majorare de punctaj, plus beneficiul de a ieşi la pensie mult mai devreme decât o persoană care a lucrat în condiţii normale.
- Care mai este vârsta de pensionare acum?
- Vârsta standard de pensionare este şi la bărbaţi, şi la femei, de 65 de ani, la femei creşte progresiv.
- Aveţi cumva date care este vârsta reală de pensionare? La un moment dat, nişte statistici naţionale indicau vârsta de 56 de ani...
- Noi trebuie să ne aliniem la legislaţia Uniunii Europene, aşa cum ştiţi, iar vârsta de pensionare tinde să crească. Sunt ţări membre UE, cum ar fi Italia, unde oamenii ies la pensie la 67 de ani.
- Numai că la noi erau o mulţime de excepţii prin care se ieşea mai devreme, cum ar fi ieşirea cu pensie anticipată parţială etc.
- Pensia anticipată parţială a dispărut din noua lege, dar a rămas pensia anticipată, care îţi permite, după un stagiu complet de cotizare de 35 de ani, să ieşi mai devreme cu cinci ani decât vârsta standard de pensionare. Articolul 56 din Legea 360/2023 spune că, dacă ai contribuit efectiv 35 de ani, la care se adaugă anii de armată, facultate, supliment de spor, care să fie minim cinci, deci per total 40 de ani, din care 35 efectiv lucraţi, poţi ieşi în condiţii normale la pensie pentru limită de vârstă, cu cinci ani înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare. Şi poţi, dacă doreşti, să lucrezi în continuare, ceea ce nu era posibil în cazul pensionării anticipate parţiale pe vechea lege.
- Un avantaj care a dispărut, pentru Galaţi şi pentru alte câteva zeci de oraşe, este articolul cu poluarea, se pare că ar fi o iniţiativă în Parlament pentru reintroducerea lui.
- Nu cunosc acest aspect, articolul respectiv într-adevăr a dispărut, dar şi referitor la el multă lume nu a înţeles că se referea la o pensie anticipată parţială, nu se putea ieşi la pensie pentru limită de vârstă în baza acelui articol.
- Câţi pensionari avem acum în Galaţi şi pentru câţi a fost vorba despre o majorare la această recalculare?
- Avem circa 125.500 de pensionari şi de majorări au beneficiat 103.468 dintre ei. Media de majorare pe judeţul Galaţi a fost de 640 de lei, nu este foarte mare, exact din cauza categoriilor la care vă refereaţi la început, cei cu grupe de muncă. Sunt judeţe cu o medie mai mare a creşterii, dar la noi acesta a fost specificul. Şi probabil fiindcă pensiile din sistemul siderurgic au fost din start mai mari, nu ne putem compara cu un judeţ eminamente agricol, de exemplu.
- Urmează şi etapa a doua de recalculare, iar acum este isteria cu adeverinţele care trebuie obţinute, din Combinat, dar şi de la alţi mari actori de pe piaţa industrială, unde, evident, a scăzut numărul de angajaţi şi numărul de persoane care se ocupă de resurse umane şi automat în momentul în care îţi vin mii de oameni deodată să-ţi ceară adeverinţe, se creează probleme. Cel puţin astea sunt semnalele noastre. Întreabă oamenii, toată lumea trebuie să aducă aceste adeverinţe sau cine anume?
- Aceste adeverinţe pot să le aducă doar cei care au lucrat în marile întreprinderi, fiindcă în ele se vorbeşte despre acordul global, despre sporuri cu caracter nepermanent, cum ar fi al 13-lea salariu, prime, salarii de merit. Atenţie, însă! Adeverinţele trebuie întocmite pe modelul Anexei 6 din Legea 360 şi foarte important este ca angajatorul să menţioneze că s-a datorat CAS la aceste sume.
- Deci numai aceste sume intră la recalculare...
- Da, noi am vorbit cu mulţi angajatori şi mulţi nu aveau această dovadă că s-ar fi plătit, aşa că declaraţia se face pe propria răspundere. Dacă angajatorul menţionează că s-a datorat CAS pentru sumele respective, este în regulă adeverinţa, dacă nu, noi nu le putem lua în calcul.
- Indiferent dacă s-au plătit sau nu aceste sume? În perioada anilor ’90 a fost o haiducie fiscală...
- Organizaţiile de pensionari au luptat pentru sintagma "datorat", nu "plătit" şi au avut succes, introducându-se în lege această formulare.
- Există şi posibilitatea ca oamenilor să le fi fost oprite aceste sume şi să nu fi fost virate, nu mă refer aici la coloşii industriali, dar au fost cazuri de firme diverse, tu erai angajat de bună credinţă, îţi opreau din salariu tot ce trebuia şi te trezeai că nu s-au virat sumele şi nu eşti asigurat...
- Am avut astfel de cazuri în instanţă, la care s-a cerut dovada plăţii şi aceasta nefiind pusă la dispoziţia judecătorilor, s-a pierdut procesul respectiv. Au mai fost şi cazuri de genul acesta, dar, dacă dumnealor menţionează că s-a datorat, nu ne mai interesează dacă s-a încasat sau nu.
- La conferinţa de presă de săptămâna trecută, dl Neculai Zburlea spunea că la această recalculare nu s-a umblat la punctaj, care este o chestie uşor tehnică şi pe care oamenii au tendinţa să nu o înţeleagă foarte bine. Adică, practic, de-abia în etapa a doua, despre care vorbim, vor fi făcute corecţii pe zona aceea, în baza acestor documente, dacă sunt corecte.
- Sigur. Numărul total de puncte îl avem în ultima decizie de pensie, dar şi aici există condiţia să nu fi avut multe recalculări. În momentul în care au fost făcute multe recalculări şi revizuiri, în ultima decizie nu mai apare numărul total de puncte, dar, dacă, să presupunem, nu au fost asemenea recalculări, atunci pe ultima decizie regăsim numărul total de puncte, care funcţionează ca o cheie pentru a calcula punctele de stabilitate în funcţie de stagiu.
- Deci nu e valabil bancul care circulă acum pe internet, că premiul Nobel pentru matematică i-a fost acordat unui pensionar român care şi-a calculat singur punctele de stabilitate...
- Este destul de alambicat, iar oamenii mai uită detalii. Am avut un caz în care un domn ne spunea că a cumulat pensia cu salariul un an, dar noi în baza de date l-am găsit cu 12 ani şi atunci normal că nu mai iese calculul numărului de ani fără cumul.
- Am primit întrebarea dacă şi concediul maternal intră la perioadele necontributive...
- Este în funcţie de contribuţie. Ştiţi că, de exemplu, acum la concediile medicale se plăteşte contribuţie. Concediile la care s-a reţinut CAS se iau în calcul, cele la care nu, nu se iau în calcul, depinde de la caz la caz. La fel şi cu indemnizaţia de şomaj, după 1 aprilie 2001, şomajul este contributiv, înainte de această dată, nu. În funcţie de legislaţie, au fost perioade şi perioade, dar principiul este acelaşi, dacă s-a contribuit cu CAS, luăm în calcul, dacă nu s-a contribuit, nu luăm în calcul. Se insistă mult pe contributivitate, cu cât lucrezi mai mult şi contribui mai mult, cu atât pensia îţi va fi mai mare.
- S-a insistat mult pe faptul că de la 1 septembrie nu va scădea, dar ar trebui precizat că vor avea de suferit la următoarele indexări...
- Şi aici sunt două situaţii diferite. Una este a celor care au avut, să zicem, pensie de 700 de lei, dar au primit indemnizaţia socială minimă de 1.281 de lei. Prin legea bugetului de stat, de la 1 ianuarie ei vor primi tot indemnizaţia socială minimă, la nivelul la care va fi ea stabilită pentru 2025. În cazul unei persoane pe condiţii speciale, cu o pensie mai mică decât cea aflată în plată, logic, mă voi raporta la numărul total de puncte şi voi înmulţi cu VPR valabil de la 1 ianuarie. Persoana nu va beneficia de indexare, dar va avea pensia aflată în plată. Politic vorbind, principiul este că nu se doreşte ca vreo persoană să aibă de suferit din această aplicare a noii legi. Toate persoanele care au o nedumerire sau nu înţeleg ceva să ni se adreseze, noi le stăm la dispoziţie, aşa cum aţi văzut, tot personalul nostru este angrenat în a da explicaţii referitoare la acest proces.
- Mai este situaţia persoanelor care nu mai locuiesc în Galaţi, dar care sunt în continuare în evidenţele Casei de Pensii Galaţi şi a căror decizie a venit de la Galaţi. Aceştia întreabă care este procedura pentru a depune o cerere de revizuire, dacă o pot adresa prin poştă, e-mail etc.
- O pot adresa pe orice cale, poştă, e-mail, fax, să ne menţioneze care este problema, aceeaşi procedură fiind valabilă şi pentru cei din diaspora.
- Câte solicitări aveţi acum pe zi şi câte aveaţi acum o lună?
- Avem câteva sute de solicitări pe zi. Eu am avut un dialog cu colegii mei să verifice deciziile, să nu ne încărcăm inutil cu petiţii, fiindcă asta înseamnă să răspundem mai greu. Eu am următoarea politică, mai bine verificăm pe loc decizia, îi spunem omului dacă este vreo eroare sau nu şi dacă este o eroare poate depune petiţie. Lupt zilnic pentru asta, fiindcă, dacă ne încărcăm cu mii de petiţii, şi aşa suntem puţini, nu ştiu dacă ne putem încadra în acel termen de răspuns.
- Şi personalul suplimentar pe care l-aţi angajat pentru recalculare îl mai păstraţi?
- Da, îl mai păstrăm încă şase luni, s-a dat ordonanţă de urgenţă în acest sens, pentru noua recalculare, pe baza acestor adeverinţe de care vorbeam, plus pentru a se face rectificările acolo unde s-a greşit.
- Când se va încheia această etapă a II-a?
- Avem termen de şase luni de la 1 septembrie, deci în luna februarie ar trebui să terminăm. Dar şi oamenii depin de angajatori, de firmele de arhivare, care înţeleg că au nişte tarife destul de mari... Pentru cei care nu ştiu ce să caute şi trebuie să verifice o marjă mare de ani, costă foarte mult. Am primit şi întrebarea dacă sunt utili fluturaşii de salariu, în cazul în care oamenii i-au păstrat, alte persoane ne-au spus că au aruncat carnetele de muncă.
- Fluturaşii nu ne ajută, fiindcă nu avem posibilitatea să-i verificăm, este un volum uriaş de muncă, este nevoie de adeverinţa de la angajator. În ceea ce priveşte cărţile de muncă, ele au fost scanate la noi, deci persoanele care le-au pierdut pot solicita verificarea în baza noastră de date. Dacă nu, trebuie să-şi reconstituie vechimea, un proces foarte anevoios.
- Care este cea mai mare pensie din Galaţi, pe contributivitate?
- Era undeva la 15.000 de lei înainte de recalculare, după nu am făcut încă o analiză, nu am avut timp, dar va trebui să o facem şi să vedem care este situaţia.
NOTĂ: Emisiunea ”SPOT ON la Viața liberă – Galațiul sub reflector” este un produs ”Viața liberă”. Înregistrarea integrală a acestui interviu poate fi urmărită pe canalul YouTube al ziarului.
