Pe lângă cele 709 milioane de euro cerute, la prima strigare, pentru vânzarea Liberty Galați și cele 200 milioane de euro estimate a fi necesare pentru repornirea integrală a combinatului gălățean, potențialul cumpărător trebuie să mai ia în calcul încă 200-300 milioane de euro, costul certificatelor de emisii de carbon. Aceste certificate nu reprezintă investiții în modernizare, ci costuri obligatorii de conformare la legislația europeană. Costul carbonului devine astfel încă o piatră de moară agățată de picioarele combinatului, la fel ca, de exemplu, prețul foarte mare al energiei comparativ cu statele din vestul Europei și din țările non-UE.
Pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, Uniunea Europeană a stabilit o serie de obiective legate de schimbările climatice, care trebuie să fie atinse în 2020, în 2030 și în 2050. Pactul verde al Comisiei, prezentat în 2019, a propus trecerea la un obiectiv de reducere a emisiilor cu o proporție variind între 50% și 55% până în 2030, precum și un obiectiv de „zero emisii nete” de gaze cu efect de seră în 2050.
Sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii (denumit în continuare „EU ETS”) este una dintre principalele politici ale UE de atenuare a schimbărilor climatice și constituie prima piață a carbonului din lume. Sistemul urmărește să asigure un mecanism eficient de reducere a emisiilor. În cadrul EU ETS, întreprinderile trebuie să obțină certificate de emisii care să le acopere emisiile de dioxid de carbon. Ca opțiune implicită, aceste certificate trebuie să fie cumpărate în cadrul unei licitații, dar ele pot fi de asemenea alocate cu titlu gratuit. Certificatele alocate cu titlu gratuit urmăresc să reducă riscul de relocare a emisiilor de dioxid de carbon, în timp ce tarifarea carbonului este destinată să asigure un stimulent progresiv pentru decarbonizare.
Certificatele gratuite pentru siderurgie, eliminate treptat
Combinatul siderurgic Liberty Galați funcționează, de mulți ani, în cadrul sistemului EU ETS, prin care marile unități industriale sunt obligate să plătească pentru dioxidul de carbon emis în procesul de producție. Pentru fiecare cantitate de CO₂ eliberată, compania trebuie să dețină certificate speciale, iar dacă nu le are, este obligată să le cumpere de pe piață.
În prezent, sistemul EU ETS se află în Faza 4, cea mai strictă perioadă de până acum, caracterizată prin reguli tehnice riguroase, controale mai dure și reducerea accelerată a alocărilor gratuite. În această etapă, facilitățile acordate industriei nu mai sunt stabilite politic, ci prin formule bazate pe producția reală și performanța de mediu.
În paralel, Uniunea Europeană a introdus mecanismul CBAM, care duce treptat la eliminarea certificatelor gratuite pentru industria oțelului. Calendarul reducerilor este următorul: 2026 - cu aproximativ 2,5%, 2027 - aproximativ 5%, 2028 - aproximativ 10%, 2029 - aproximativ 22,5%, 2030 - aproximativ 48%, 2034 - aproape cu 100%. Această evoluție înseamnă că, în următorii ani, tot mai mult din costul emisiilor va trebui suportat direct de producători. În cazul nostru, de Liberty sau de viitorul proprietar.
Relansarea producției pe tehnologia clasică, bazată pe furnal și convertizor, implică emisii ridicate de carbon și un necesar mare de certificate. Costurile anuale pentru achiziția acestora pot depăși 200 milioane de euro și pot ajunge, în anumite condiții, spre 300 milioane de euro pe an.
Aceste sume nu reprezintă investiții în modernizare, ci costuri obligatorii de conformare la legislația europeană. Ele se adaugă cheltuielilor cu energia, materiile prime, salariile și mentenanța și influențează direct rentabilitatea activității.
Pentru orice investitor interesat de combinatul de la Galați, costul carbonului a devenit un factor central de decizie. Fără investiții serioase în reducerea emisiilor și modernizare tehnologică, povara certificatelor de CO₂ poate deveni decisivă pentru viitorul combinatului.
Spuneam în articolul de ieri că prețul repornirii integrale a activității combinatului este mult mai mare decât cel estimat pentru repornirea numai a celor trei laminoare. La fel este și în cazul certificatelor de emisii de carbon: pentru laminoare, costă mult mai puțin decât pentru întregul flux cald.
Este mai mult decât evident că la Liberty nu mai este loc de experimente și că are nevoie de un investitor serios, care să bage bani foarte mulți ca să cumpere combinatul și să repornească furnalul.
Trei luni de la perchezițiile din Liberty
Reamintim că, în luna noiembrie 2025, procurorii Parchetului General și ofițeri de poliție judiciară au efectuat percheziții la sediul social al Liberty Galați, precum și la domiciliile unor membri ai Consiliului de Administrație, într-un dosar de delapidare și evaziune fiscală.
Procurorii acuzau tranzacții frauduloase cu certificate de emisii de gaze cu efect de seră, în acest circuit fiind implicate o firmă din Singapore și Gazprom Rusia. Prejudiciul în acest caz se ridică, potrivit anchetatorilor, la 300 milioane de euro.
Conform Parchetului General, persoane cu funcții de conducere din cadrul Liberty Galați au acționat în vederea delapidării combinatului, prin intermediul unor entități afiliate înregistrate în alte jurisdicții, acestea din urmă fiind implicate și în crearea unor circuite evazioniste, în acest sens fiind folosite ca documente justificative o serie de contracte de achiziții bunuri sau prestări servicii care nu au avut la bază operațiuni reale, precum și contracte de împrumut fictive.
În cele trei luni scurse de la perchezițiile care au avut impact în toată presa românească și nu numai, nimeni nu a mai zis nimic.
Cifra zilei - 300 milioane de euro
Aceasta este valoarea constatată a prejudiciilor cauzate combinatului de tranzacții frauduloase cu certificate de emisii de gaze cu efect de seră, inițiate de persoane cu funcții de conducere din cadrul Liberty Galați. Dosarul deschis pentru delapidare și evaziune fiscală a culminat, în noiembrie, cu mai multe percheziții efectuate la combinat și la persoanele vizate. De atunci s-a așternut tăcerea.
