Pe 12 martie, data la care este programată licitația internațională pentru activele Liberty, miile de salariați ai combinatului gălățean ar putea afla dacă vor avea un nou patron. Până atunci, ei speră să afle când își vor primi în sfârșit salariile restante.
Așa cum am scris de mai multe ori, licitația din 12 martie are ca preț de pornire suma de 709 milioane de euro, valoarea de piață estimată a combinatului siderurgic gălăţean. Dacă niciunul din investitorii interesați nu va oferi această sumă, se va organiza o a doua licitație, la care prețul de pornire va fi mai mic cu 40% decât cel inițial.
Conform planului de restructurare, nu se va coborî sub acest preț. Astfel, dacă nici a doua licitație nu va avea succes, este posibil să se intre într-un scenariu la care puțini se așteaptă, și anume acela ca statul român să devină acționar la Liberty și să preia frâiele repornirii.
În august 2025, într-un interviu acordat în exclusivitate „Vieții libere”, administratorul concordatar Remus Borza vorbea despre această posibilitate. Reamintim că este vorba despre un scenariu, nu despre un fapt cert.
„Statul are o expunere de aproape 500 milioane de euro, prin ANAF și EXIM. Suntem de acord că Liberty este vital pentru economia românească, că nu poți vorbi de reindustrializare, de revitalizarea industriei de apărare, de participarea României la reconstrucția Ucrainei în condițiile în care îți omori singurul producător de oțel și care e unul dintre cei mai mari producători de oțel din Europa de Sud-Est. Combinatul are această dimensiune strategică pentru statul român. Și dacă așa stau lucrurile, sunt 7.000 de salariați, ai noștri, ai subsidiarelor, ai celor peste 200 de subcontractori, firme locale care muncesc pe platforma industrială de la Galați. Deci statul are obligații, din punct de vedere social, economic și strategic, de a salva Combinatul.
Și atunci, dacă așa stau lucrurile, de ce să nu vină și statul? Eu nu am pretenția ca statul să ne aducă bani noi, dar poate să-și convertească o parte din creanță sau toată creanța în acțiuni. Dacă și-o convertește pe toată, statul devine acționar majoritar - foarte bine, mai vin minoritari și atunci avem o companie sănătoasă și cu o componentă de capital de stat.
Sigur că statul e un prost administrator și vă spun din experiența trăită la Hidroelectrica, perla energeticii românești, devenită cea mai profitabilă companie din România. Dar asta arată că și companiile statului pot genera încredere, stabilitate și profit, dacă sunt administrate corect, decăpușate și, în primul rând, depolitizate.
Cu statul acționar în Galați, putem accesa niște zeci de milioane de euro, fonduri europene nerambursabile, pe Tranziție Justă. Avem proiectul pentru un parc fotovoltaic pe 300 de hectare. 40% din investiția de 150 milioane de euro, adică vreo 60 milioane de euro, pot veni de afară. La fel, vrem să preluăm fabrica Linde, pot veni bani europeni. La fel, putem să facem fabrica de hidrogen pe fonduri europene, putem aduce un cuptor pe arc electric, că ăsta e viitorul siderurgiei la nivel global. Putem aduce încă o linie de laminare, că Bilka are nevoie de 300.000 de tone pe an de tablă, iar noi putem să-i dăm 85.000 de tone. Cu încă o linie nouă de laminare am putea dubla, să-i dăm vreo 160.000 de tone.
Deci s-ar putea face foarte multe investiții, inclusiv în modernizare, pentru că, la un moment dat, în doi-trei ani, va intra și furnalul în reparație capitală. Și acolo sunt niște zeci de milioane de euro, iar cu statul acționar, banii europeni nu se consideră ajutor de stat. În momentul în care stabilizăm compania și o profitabilizăm, în vreo doi ani, statul poate să-şi vândă o parte din participație pe bursă, ceea ce ar însemna acces și pentru alți investitori instituționali de afară, fonduri mari de investiții”, spunea, în august anul trecut, Remus Borza.
Cât de fezabil este acest scenariu prin care statul român să redevină acționar în combinatul de la Galați? Nu știm încă. Deocamdată, toți ochii sunt ațintiți pe licitația din 12 martie. Iar cei ai siderurgiștilor, pe Guvernul care a început demersurile pentru plata salariilor restante, prin Fondul de garantare a creanțelor salariale.
Cifra zilei
Peste 400 de milioane de euro este valoarea totală a creanțelor pe care statul român le are de recuperat de la Liberty Galați, prin ANAF și Exim Banca Românească. În ultimă instanță, aceste creanțe ar putea fi convertite, iar statul ar putea deveni acționar al Combinatului. Însă nu e o garanție a succesului. Ultima dată când statul a fost acționar al combinatului siderurgic, l-a vândut lui Mittal, cu pierderi de un milion de dolari pe zi.
Companii strategice ale statului român
Statul român este acționar majoritar sau semnificativ în mari companii strategice, multe listate la Bursa de Valori București (BVB).
Cele mai mari dețineri sunt în energie, transport și utilități: OMV Petrom, Romgaz, Transelectrica, Transgaz, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, CEC Bank.
Principalele platforme și companii unde statul deține acțiuni sunt:
- Energie și resurse: OMV Petrom, Romgaz, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Complexul Energetic Oltenia.
- Transport și infrastructură: Transelectrica (transport energie), Transgaz (transport gaze), Compania Națională Aeroporturi București, Portul Constanța, CFR.
- Telecomunicații: Orange România (20%, după preluarea Telekom Fix).
- Financiar: CEC Bank, EximBank.
Aceste dețineri sunt gestionate prin Ministerul Energiei, Ministerul Transporturilor sau prin Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE).
