* Până să îşi dea demisia, la începutul lunii acesteia, Eduard Grosu a condus Gospodărire Urbană timp de opt ani de zile * De-a lungul timpului a propus multe proiecte, dar lupta cu ele, de cele mai multe ori, a fost pierdută
În 2007, Eduard Grosu prelua frâiele societăţii Gospodărire Urbană, venind din sectorul privat. De atunci şi până acum, în septembrie, a pierdut Plaja Dunărea, Patinoarul, Stadionul „Dunărea”, cât şi mai multe parcări. A dat chix cu administrarea cimitirelor, acolo fiind un haos fără sfârşit, în care oamenii plătesc locuri de veci inexistente de facto, nu a reuşit să implementeze sistemul de plată a parcării prin sms, cu toate că şi-a propus asta încă din 2011, iar la parcări rezidenţiale putem visa cât vrem, atâta timp cât încă mai avem garaje. Ce-i drept, de garaje nu-i el vinovat, dar a visat frumos atunci când a spus că lucrează la proiectul parcărilor rezidenţiale cu abonament.
Cu studii universitare economice, un master pe proprietate imobiliară, un Colegiu de Afaceri Interne, precum şi cursuri la Institutul Diplomatic Român, Eduard Grosu pare să fi încercat să se perfecţioneze până la cei 40 de ani, cât numără acum, când şi-a dat demisia, forţat de cererile repetate ale primarului Marius Stan. Acesta din urmă i-a cerut prima dată demisia şefului Gospodărire Urbană în luna mai, anul curent, când şi-a dat seama că gălăţenii chiar nu au unde să meargă la plajă, în afară de bazinele private. A doua oară a fost la ultima şedinţă de Consiliu Local, din 27 august.
Lepădarea l-a salvat de găuri în buget
Societatea care administrează domeniul public al municipalităţii a încheiat în repetate rânduri anul cu gaură în buget. Ultimul an în care s-a întâmplat acest lucru a fost 2013, când pierderile au fost de 283.000 lei, chiar dacă îşi propunea un profit de 4.000 de lei. În 2014 societatea a reuşit să încheie anul financiar cu 21.000 lei în plus în puşculiţă. De ce? Pentru că s-a lepădat de Patinoarul Artificial şi Stadionul “Dunărea – Nicolae Rainea”, plus un număr de 26 de parcări din oraş, în suprafaţă totală de 20.883,90 de metri pătraţi.
Plaja Dunărea, lăsată de izbelişte
În 2014, Plaja Dunărea a fost închisă, fără a avea şanse reale să se mai redeschidă, după ce, de la an la an, nu s-a investit decât în ceva vopsea pe bazine. Duşurile vechi abia dacă funcţionau, toaletele arătau ca vai de ele, printre dalele de pe lângă bazine era crescută iarba, iar cocioabele administrative stăteau să cadă. Într-un final, pe 14 august 2014, Direcţia de Sănătate Publică a constatat că Plaja „Dunărea” nu îndeplineşte condiţiile igienico-sanitare de funcţionare.
Trei ani de mandat, dintre care un an de zile de când plaja este închisă, i-au trebuit primarului Marius Stan pentru a-şi ieşi din pepeni. „Au ţinut plaja în administrare şi au încasat bani, iar în momentul în care n-a mai venit autorizaţia sanitară ne-au pasat mortul nouă! Mie nu-mi convine să ne-o luăm de la cetăţeni, că am lăsat oraşul fără plajă! În administrarea cui a fost această plajă atâţia ani? De ce n-au venit să ceară bani pentru dezvoltare? Dl. director cred că ar trebui să-şi depună demisia în alb în faţa noastră!", spunea Stan în plină şedinţă de Consiliu Local, în mai 2015.
Acum, în septembrie 2015, surpriză!, aflăm că nu s-a înghesuit nimeni să concesioneze plaja devastată. Pe 15 septembrie, ar fi trebuit să aibă loc licitaţia publică deschisă pentru concesionarea unui teren şi a unor construcţii din incinta bazei de agrement Plaja Dunărea, numai că procedura a fost amânată, cu toate că, iniţial, licitaţia fusese stabilită pe data de 3 august 2015. Nu a fost depusă nicio ofertă.
Plata parcării prin SMS, nerealizată nici acum
În 2011, Eduard Grosu venea cu un proiect nou pentru Galaţi, parcarea plătită prin SMS. Numai că proiectul a rămas mult timp doar la nivel de idee, iar negocierile s-au oprit, pentru a fi reluate abia în 2012. În 2012 nu s-a întâmplat nimic. În 2013 nu s-a întâmplat nimic, la fel cum nu s-a întâmplat nici în 2014, cu toate că proiectul a fost readus în discuţie. În 2015, proiectul a fost, în sfârşit, aprobat în Consiliul Local, în schimb, cu siguranţă, nu va fi implementat nici anul acesta, pentru că procedura de achiziţie nu a fost demarată, ci amânată pentru la anul.
Harababura locurilor de veci
În 2013, şeful Gospodărire Urbană, Eduard Grosu, ne spunea franc că nu are date exacte privind locurile de veci din cimitirele pe care le administrează, pentru că arhivele au fost plimbate de la o instituţie la alta şi nu există o cartare făcută. „Nu putem da o situaţie exactă a locurilor de veci, pentru că abia acum s-a început cartarea cimitirelor. Fără hartă, putem da o situaţie, dar nu este relevantă. După ce se termină, o să dăm o cifră exactă”, ne-a declarat directorul atunci.
În 2013, Gospodărire Urbană lucra la faimoasa cartare, însă lucrările au continuat în 2014 şi nu s-au finalizat nici acum. Astfel că, fostul director nu de puţine ori s-a trezit, după declaraţiile lui, cu un act de concesiune pe loc într-o anumită zonă, iar în teren să apară în cu totul în altă parte. Faptul că nu există o arhivă bine pusă la punct cu o numerotare clară a locurilor de veci, după rând, parcelă, solă s-a dovedit şi anul trecut, când o gălăţeancă s-a trezit că a plătit pentru un loc de veci care nu exista, conform scriptelor societăţii.
Parcarea din zonele rezidenţiale, alt pariu pierdut
În 2014, cât timp Eduard Grosu era la conducere, Gospodărire Urbană a mai venit cu un proiect - parcarea cu abonament în zonele rezidenţiale. Adică, în schimbul unei anumite sume, ai fi avut asigurat locul tău de parcare, lângă bloc. Proiectul s-a blocat în numerotarea locurilor de parcare, pentru că societatea nu a avut oameni să numere locurile de parcare din jurul blocurilor. Astfel, în opt ani de zile, fostul director al Gospodărire Urbană a reuşit să redreseze societatea numai după ce a renunţat la multe obiective, care ar fi putut să aducă bani, şi să aducă în paragină alte obiective. Singurele proiecte care par să îi fi reuşit sunt acelea în care a renunţat la obiectivele din administrare. Acum aşteptăm să vedem ce se va întâmpla în continuare cu societatea, care de două zile are un director interimar, pe Viorel Popa.
