NEC PLUS ULTRA - Viaţa Liberă Galaţi
Din colecţia "Cele mai frumoase poezii rămase tablou" FIINDCĂ (dosarele Z)
Scris de Ion Zimbru Miercuri, 26 Mai 2021
să vii când clopotele cheamă la vecernie, când toate intră-n adormire şi visare - eu ţi-am împletit o coroană de mirt pentru această clipă de pace devastatoare! știu că tu îmi aduci o coroană de spini - aşa ai zis atunci, când a început să te mire sufletul meu foarte…
Un Şotron (pentru Gabriela şi Stuart Endicott, Respect!)
Scris de Ion Zimbru Marți, 06 Martie 2018
Aud şi văd cum strigă (de-acolo) şi aşteaptă cuvântul meu (întâiul) în formă de şotron, scris cu nuiaua dreaptă, sau zgâriat pe ţărnă, pentru Ileana, Gheorghe, Maria sau Ion... şi pentru toţi aceia, şi pentru toate-acelea care-au ştiut să joace-n pătrate ciobul strâmb, să-şi sară ne/norocul şi grijile şi plânsul...…
Teză la Prohod (dosarele Z)
Scris de Ion Zimbru Marți, 03 Aprilie 2018
Chiar mă întreb pe mine însumi:/ oare de ce a fost aşa şi n-a fost altfel? mi se pare/ că asta e greşeala mea şi că acesta mi-i păcatul:/ aştept pedeapsă şi suport întreagă ispăşire până/ începe cântul de prohod? Şi cum era mai bine oare?/ aşa sau altfel? nu…
Vreme Frumoasă! [pentru Cornel şi Iulian (de Ciorâţă) – La mulţi Ani!]
Scris de Ion Zimbru Sâmbătă, 23 Martie 2019
plouă...ce vreme frumoasă!/ gata, ies singur din casă – ceilalţi clevetesc la căldură,/ se uită pe geam şi înjură! ies singur din casă şi caut/ rămase ecouri de flaut şi zvon de tăceri catedrale/ rămase pe urmele tale! plouă...şi tare îmi place/ s-ascult cirlilai prin băltoace, cum pune pe rănile…
Două Cruci (fără aprobare)
Scris de Ion Zimbru Joi, 11 Iulie 2019
Şi am să-mi fac o cruce mare/ din creştet până la picioare... să zică, cine-o vrea să zică:/ ce cruce!... trebuia mai mică!... dar cine, oare, să-l îndemne/ să iroseasc-atâtea lemne bune de garduri şi de care?/ cine l-a pus să strice, oare, salcâmul ăsta falnic? cine,/ fără scrisoare de…
RATARE şi AUTODENUNŢ (pastel... de sanchi)
Scris de Ion Zimbru Vineri, 10 Ianuarie 2020
ieri - în toiul dimineţii - era câte pe ce să trec de la vorbe la fapte când mergeam de pe partea asta spre partea cealaltă şi era să mă calce tramvaiul 7!!! ieri - în jurul amiezii - era cât pe ce să trec într-o viaţă nouă când mergeam…
REVELAŢIE în CLAROBSCUR [descântec de dragoste, cu buruiană de urât]
Scris de Ion Zimbru Miercuri, 02 Septembrie 2020
încet-încet, frumoasă şi sobră ca o văduvă de război şi de pace, se apropie dinspre ultimul cuvânt, nu zice bună dimineaţa, bună ziua, bună seara – şi începe, şi face, şi tace, şi face, şi tace, şi face, şi se miră că nu mă aude nici plângând, nici râzând încet-încet,…
Din colecţia „Cele mai frumoase poezii rămase tablou” Lucrare de control la Schepsis (psalmul paradoxului postum)
Scris de Ion Zimbru Vineri, 28 Iulie 2017
m-am întâlnit cu moartea mea/ şi suspina că nu mai poate, stătea pe gânduri şi cerşea/...(doamne, ce moarte cumsecade!) cerşea de dragoste şi dor,/ cerşea de foame şi de sete... şi, când i-am spus că eu nu mor,/ s-a-ntors cu faţa la perete ş-a început să plângă mult,/ ca orice…
OCHIUL DIN ALTĂ LUMINĂ (schepsis)
Scris de Ion Zimbru Luni, 05 Aprilie 2021
Jur pe Poezia mea de Onoare: sunteţi marmora lui Michelangelo şi enigma lui Da Vinci, sunteţi fiecare supra Tot şi Tot supra fiecare, sunteţi Dumnezei cu pestelcă şi Dumnezei cu opinci !!! Am vorbit cu lutierul din Cremona despre vioare – iar el zicea că visează şi ciopleşte numai Lebede…
Din colecţia „Cele mai frumoase poezii rămase tablou” Paznicul Serafim (şi aură, şi auroră, şi înger păzitor)
Scris de Ion Zimbru Luni, 10 Mai 2021
Era cât pe ce, dar s-a oprit. Şi s-a prăbuşit. Şi au rămas cuibarele goale. Şi copacii au rămas goi şi ai nimănui. Şi văzduhul a rămas gol şi al nimănuia. Şi am început să (mă) întreb: al, a , ai, ale cui (mai) sunt şi (mai) rămân toate acestea…
Printre Cuvinte (către Sia şi Costică Tânjală, 50 de ani de Căsnicie! Respect!)
Scris de Ion Zimbru Vineri, 27 Aprilie 2018
Moto: „când îndrăgostiţii au luat peste tot foc,/ se prin de mână/ şi se aruncă amândoi/ într-o verighetă” - (Marin Sorescu) era cât pe ce să nu mi-aduc aminte – plângea torenţial şi orizontal şi vertical şi frumos şi trecea pură şi simplă printre cuvinte şi printre banal şi fabulos…
Din colecţia „Cele mai frumoase poezii rămase tablou” BUN DE NIMIC (de/spre singurătate)
Scris de Ion Zimbru Joi, 16 Iunie 2022
(!) tu stai frumoasă lângă geam/ şi tot priveşti în depărtare -îmi pare că omar khayyam/ - şi nu numai omar îmi pare -ţi-a scris pe ochi cea mai senină/ şi cea mai simplă poeziedin timpul care stă să vină/ să-ţi dea ce nu mai pot eu ţiedin spaţiul pus…
Eu nu sunt Eu... (...şi nici nu mai întreb)
Scris de Ion Zimbru Marți, 27 August 2019
eu nu sunt eu. şi nici nu mai întreb/ pe nimeni despre mine. nu răspund/ la provocări şi lovituri. nu plâng./ nu râd. mă simt mai mic decât mărunt.// eu nu sunt eu. oriunde am fugit/ nu l-am găsit nicicând pe celălalt./ oriunde m-am întors nu eram eu./ era ceva…
Concertul de Atunci (pentru doamna Angela Neceli – La Mulţi Ani!)
Scris de Ion Zimbru Vineri, 06 Septembrie 2019
Seminţe de lumină pe-oglinzi orizontale trec fără capăt, parcă s-ar duce nicăieri să stea, să încolţească, să nu le vadă nimeni când cresc şi-nnobilează tăceri peste tăceri! Şi vin pe-aceeaşi cale seminţe de-ntuneric şi se-ntâlnesc, surate, şi nu vorbesc nimic, iar oamenii se uită şi pleacă şi le uită –…
Septentrional Tangou
Scris de Ion Zimbru Vineri, 20 Martie 2020
Te rog să-mi aduci o scrisoare acum,de-acolo, de-atuncea,de când mă jucam cu şotronul pe drum, cu zmeul şi crucea!!!Te rog să-mi aduci o scrisoare, te rog,de-atunci, de la mama,să văd cât mai am şi mai dau (ne)noroc, şi poate-mi iau samace mult am pierdut prin plecare aici,n-acest strâmb departe,în care…
Îndemnare şi Îndemânare (dosarele Z)
Scris de Ion Zimbru Vineri, 29 Decembrie 2017
Ia ascultă, domnişoară!/ de ce-mi pui farmece-n poartă? vrei să te iubesc în silă?/ să-ţi declar vasalitate? târcolirea ta mă-ndeamnă/ să mă las de cumsecade... şi-ai s-orbecăieşti prin lume,/ strâmbă, cu arcada spartă! Doar ţi-am zis că eşti urâtă/ deocamdată, domnişoară! doar ţi-am zis că nu sunt gata/ să te…
Cel mai sigur Adăpost (dosarele Z)
Scris de Ion Zimbru Marți, 27 Februarie 2018
Când ai să vii ai să găseşti/ ce ai dorit întotdeauna: om umbră de salcâm în care/ umbre de păsări cântă nalt şi te aşteaptă-nlăcrămate,/ până când soarele şi luna îşi lasă umbrele la umbra/ visării unui celălalt - adică unul şi acelaşi,/ însă privit din partea unde s-aud seminţele…
Fără Cuvinte (dosarele Z)
Scris de Ion Zimbru Joi, 29 Martie 2018
(!) şi m-ai strigat de peste dealul mic şi m-ai strigat de peste dealul mare şi n-am răspuns - eu nu puteam să strig, eram năuc şi mut de întristare (!) (!) eram un fel de mărmurit în timp, eram un fel de mărmurit în vreme - sfânt fără portofoliu,…
Prima Întâlnire (dosarele Z)
Scris de Ion Zimbru Sâmbătă, 16 Februarie 2019
La prima întâlnire cu mofturile tale te las fără cuvinte, te dau cu baclavale şi te mănânc, frumoaso, pe toată şi încet, chiar dacă mi se pleacă şi mor de diabet! La prima întâlnire - mâine, la fix... ce zici? - jucăm toată ciuleandra, jucăm şi bambilici, mâncăm sarailie, măcriş,…
Taină şi Comând (Q.E.D.)
Scris de Ion Zimbru Vineri, 05 Iulie 2019
E sâmbătă – pe apa-i milenară se duc iertări, păcate, tot, tot, tot: bune şi rele, sacre şi profane, şi scurt, şi lung, şi laic, şi bigot! E sâmbătă – şi nu-i nici o scăpare din calea apei sale – hai s-o bem pe toată, într-o clipă, fără milă, să…
PERICOPĂ (către Alexandru Maria, din Germania - La Mulţi Ani!)
Scris de Ion Zimbru Sâmbătă, 19 Octombrie 2019
Şi mă tot uit prin geamul dinspre schit, poate se vede, poate se aude - ce mult şi des mi-i dor de ochii săi CA DOUĂ CATEDRALE NE/VĂZUTE, din care mi s-a dat - fără să cer - lumină-n veac de veac vindecătoare a răului din ce în ce mai…
LUCRARE de CONTROL la FÂNTÂNĂ (ultimul pastel)
Scris de Ion Zimbru Luni, 06 Ianuarie 2020
ce ŞOPOTE umblă n-adâncuri/ - trimise de când şi de unde nu ştie sau ştie-nsetatul - / de APĂ cu viaţă şi moarte: e DAT şi miracol şi milă,/ dar nu se cunosc amănunte - n-adânc nu există aproape,/ n-adânc nu există departe!!! n-adâncul de jos, bunăoară.../ n-adâncul de sus,…
REPEDE (dosarele Z)
Scris de Ion Zimbru Luni, 20 Ianuarie 2020
Ce frumos vii târziu, superbă femeie a mea! - cică numai femeile care vin târziu, vin frumos. Odinioară, a venit la mine o femeie devreme, foarte devreme, şi a murit repede, foarte repede, călcată de-un tren majestuos, plin cu haine de mire şi rochii de mireasă, cu flăcări şi fluturi…
TRATAT de RECUNOAŞTERE [despre LUNĂ]
Scris de Ion Zimbru Miercuri, 30 Decembrie 2020
(!) iar LUNA - care-ţi bate pe obraz când dormi cu VISUL în/spre VEŞNICIE - e tot ce-a fost FRUMOS şi a RĂMAS din ce-am descoperit că NU (se) SCRIE pe nici o VREME şi pe nici un TIMP, pe nici o CARTE şi pe nici o FRUNTE: TALGER de…
