Sunt la uşa cabinetului medical. Stau şi aştept de vro câteva zeci de minute. Nu mai multe. Doar câteva. Aştept să fiu invitat pentru consult şi tratament. E bine la uşa asta. Că mă umplu cu speranţe. Parcă niciodată nu am fost aşa de mult şi de plăcut cotrobăit de nădejde. Nu sunt mulţi bolnavi care mai aşteaptă şi speră. Sunt câteva zeci. Doar câteva zeci. Şi toţi, absolut toţi, huruie de şanse. Chiar li se poate citi în ochi, în culori, în gesturi, în cuvinte ...

şi mă gândesc să te ating/ măcar o dată, pe cărare, în văzul lumii, unde stai/ şi taci la lună şi la soare, fiindcă eşti frumoasă-foc/ şi eşti şi tămăduitoare - eu n-am apucături de sfânt/ şi nici de laic oarecare şi poate să te şi sărut/ sfios şi fleţ, ca pe-o fecioară, ca pe o stea cu ochii mari/ când se înalţă prima oară şi-şi cată locul cel mai bun/ pentru fiinţă şi murire - eu te visez şi te admir/ ca pe-o mireasă, ca un mire şi poate să te şi- ...

Într-o duminică de vară, pe o căldură cumplită, din cauza căreia trebuie să stai scufundat în baltă, cu stufu-n gură, am fost obligat/ determinat/ rugat/ lămurit să particip la o mormântare tocmai hăt departe, într-un fund lateral de Vaslui. Mortul mi-a fost tovarăş de arme la un divizion de Marină Grănicerească, într-un fund lateral de Giurgiu. Camaradul s-a „stins” de băutură. Nu s-a înecat cu apă, adică, ci s-a cancerizat cu alcool în cantităţi pe care nici u ...

MOTTO:"mă simt NIMIC într-o mişcare/ fără de care nu se poate vrun TOT într-o deşertăciune/ secantă la eternitate"                                                                 [Iolanda Cremene](!) spaţiul (şi timpul) nu (v)-ajunge/ ca să vedeţi cât sunt de blegfiindc-am pus întotdeauna/ numai nimic supra întreg (!)şi nu (v)-ajunge toată viaţa/ să (m)-auziţi cum (vă) tot strigfiindc-am pus întotdeauna/ numa ...

Când vei păşi, frumoaso, pe marginile mele, te vei simţi mai bine ca într-un paradis... Pe marginile mele cresc sute de nuiele şi cântă mii de greieri pe care i-am ucis! Dar s-au târât, frumoaso, spre altă primăvară mai verde şi mai blândă ca aia de atunci... şi s-au întors (din moarte) a nu ştiu câta oară, din ce în ce mai negri, din ce în ce mai lungi!... Mai lungi decât mirarea apropierii tale, mai negri decât noaptea în care te-am iubit... lângă fereastra care dă ...

acuma duc o paralelă/ cu drumul, pe ţărână, dreaptă sau strâmbă, după cum e firul/ vieţii şi-al morţii dintre noi - mă odinesc, sărut pământul/ şi duc o perpendiculară pe paralelă... iar odină.../ şi iar... şi iar... văd... suntem doi fiindcă nu-i de unu jocul/ care aşteaptă să se-ntâmple: dorul îmi dă pe dinafară,/ sufletul meu năuc se împle cu lacrimile bucuriei/ că, în sfârşit, se împlineşte visul şi-aud cum începutul/ cinic, scorţos şi fanfaron e ga ...

Chiar dacă-i perforată de razele soarelui, o văd foarte bine. Vine dinspre Dunăre. Merge prin aer. Merge pe aer. Purifică văzduhul. Îl sanctifică şi-l z/bate, poate-l duce la început, poate-l face cum l-a dat Geneza în prima secundă a Luminii!... Şi vine dinspre re/vărsarea fluviului nostru în marea noastră. Şi vine dinspre Apa care (nu) se varsă Nicăieri. Prin duhul şi prin văzduhul nostru vine. Al nostru... otrăvit de noi. Al nostru... mânjit de ură, înjurături şi bl ...

(!) fiindcă altfel nu se poate,/ încep aşa, iar nu altcum:mă duc s-aştept COPILĂRIA/ la capătul acestui drum,care a/duce îndărătul/ într-un prezent fără trecutne/dureros ca vindecarea/-ntr-un viitor ne/cunoscut (!)(!) fiindcă altfel nu se poate,/ catadicsesc taman acum:înlăcrămez şi număr invers/ paşii de/mersului postum,încep din capătul acestui/ gând ne/ajuns, ultimativ,de/scris întâiul dintre toate/ cele minuni din catastif (!) (!) fiindcă altfel nu se poate,/ mă u ...

Maria de la Garnizoană a făcut Şcoala de Vivandiere. Dar, după cum se vede, după cum se aude şi după cum se ştie foarte bine, s-a desfiinţat stagiul militar obligatoriu, Pacea nu s-a instaurat pentru Totdeauna, Rusia şi America nu au zvârlit armele la gunoi, teroriştii nu s-au plictisit şi s-au apucat de cultivat şi de prăşit bombe-n grădini. În dicţionarele lumii a fost reintrodusă noţiunea de „război cald”. În fine, popoarele se pregătesc să azvârle porumbeii la g ...

(!) când ai să vii ai să găseşti/ ce ai dorit întotdeauna: o umbră de salcâm în care/ umbre de păsări cântă nalt şi te aşteaptă-nlăcrămate,/ până când soarele şi luna îşi lasă umbrele la umbra/ visării unui celălalt - adică unul şi acelaşi,/ însă privit din partea unde s-aud seminţele uitării/ cum încolţesc şi dau în floare şi-n fruct şi cad şi încolţesc/ - numai himere floribunde - şi n-ai nici o scăpare până-n/ eternitatea următoare (!) (!) când ...