Se spune că omul sfinţeşte locul, iar comuna Fârţăneşti reprezintă cel mai elocvent exemplu în acest sens. Situată la 43 de kilometri de Galaţi, pe drumul ce ne leagă de Bârlad, Fârţăneşti reuşeşte de la an la an să stingă din reminescenţele vechiului trai anevoios, spre deosebire de alte sate din judeţ, şi nu numai, unde pare-se că viaţa a rămas încremenită acum 80 de ani.
În cele două sate aflate în componenţa sa, Fârţăneşti şi Viile, nu există gospodărie fără apă potabilă sau fără curent electric, străzile sunt asfaltate în proporţie de peste 90 la sută, rămând doar câteva capete de uliţe, pe ici şi colo, unde vor începe lucrările în curând. Ba mai mult, reţeaua de canalizare, pe care edilul o consideră "o mare provocare", va fi în curând disponibilă în toată comuna.
Pentru Adrian Filote, primarul comunei, respectul faţă de consătenii săi şi munca asiduă sunt cele două coordonate esenţiale după care se ghidează încă de când a venit la cârmă. Om al tradiţiilor, are un singur regret, şi anume că valorile şi obiceiurile care odinioară alcătuiau salba nepreţuită a satului sunt pe cale să dispară şi odată cu ele se pierde şi perenitatea unei moşteniri străvechi.
"Oamenii nu mai sunt interesaţi de tradiţii. Foarte mulţi dintre ei pleacă de la ţară. Eu, pe data de 1 ianuarie, când am venit la muncă, pe o distanţă de trei kilometri, nu m-am întâlnit cu nimeni. Faptul că te duci la ţară într-un magazin şi cumperi iaurt este o problemă. Eu eu am nişte probleme de sănătate şi mănânc puţine lucruri. Dacă vreau să cumpăr nişte brânză din aceea scursă, cum îi spunem noi, nu prea mai găsesc acum. Vacile au dispărut de la ţară, mergeţi dumneavoastră pe toate şesurile şi vedeţi. Dispar şi caii. Porcii au dispărut şi ei, or să dispară şi oile, în scurt timp", şi-a manifestat nemulţumirea primarul.
Nu se face rabat de la calitatea învăţământului
Când vine vorba despre educaţie, pentru edilul comunei Fârţăneşti nu există “nu se poate”. Comuna se bucură de trei şcoli generale, trei grădiniţe, şi un Centru de zi, unde elevii care provin din medii disfuncţionale sau care au o situaţie şcolară mai slabă pot primi sprijin în realizarea temelor. Toate unităţile de învăţământ sunt dotate corespunzător actului educaţional, având mobilier adecvat, videoproiector, acces la bibliotecă şi la un laborator de informatică. Mai mult chiar, anul trecut au fost achiziţionate 20 de laptopuri noi şi câte o tablă electronică pentru fiecare şcoală în parte.
Măsuri pentru combaterea absenteismului
În şcolile din comună, au fost alocate sume considerabile pentru bursele de merit, una dintre condiţii fiind prezenţa la cursuri. Astfel, pentru medii de 10,00, elevii primesc 600 de lei pe semestru, între 9,50 şi 10,00, 500 de lei, iar între 9,00 şi 9,50, 400 de lei. Anul trecut, au fost acordate atât burse de merit, cât şi burse sociale, în valoare de 77.000 de lei, iar anul acesta, de 100.000 de lei.
"Acum le dăm burse elevilor. Cei care termină cu media 10 iau 600 de lei pe semetru. A fost o măsura care a dus la reducerea absenteismului, fapt care mă bucură foarte tare. Sunt total împotriva acestui fenomen. În acelaşi timp, elevii se ambiţionează să obţină acea medie de 10 şi, chiar dacă nu reuşesc, au totuşi rezultate foarte bune la învăţătură”, ne-a declarat primarul.
Rezultate bune la concursuri şcolare
Am trecut şi noi pragul clasei unde se ţin cursurile pentru bobocii Şcolii Nr. 1 din Fârţăneşti şi am fost plăcut surprinşi. Dotările le întrec cu mult pe cele care se regăsesc încă în multe dintre şcolile din municipiu, sala de clasă având mobilier adecvat şi elemente menite să stimuleze progresul elevilor. Învăţătoarea, Cornelia Bălan, ne-a mărturisit că elevii, deşi încă nu primesc calificative, deţin cunoştinţele adecvate vârstei lor, obţinând rezultate foarte bune la concursurile şcolare.
"Copiii sunt isteţi şi foarte receptivi. Au participat la concursurile naţionale "Comper" şi "Gazeta Matematică", unde jumătate din clasă a obţinut 100 de puncte, iar ceilalţi au atins şi ei un punctaj mare, de peste 70 puncte", ne-a mărturisit Cornelia Bălan.
Centru de zi pentru copiii defavorizaţi
Pentru că toţi copiii comunei sunt importanţi, Centrul de zi, situat lângă Şcoala Nr. 1 din comuna Fârţăneşti, găzduieşte un număr mediu de 20 de copii proveniţi din medii defavorizate. După terminarea cursurilor, aceştia vin la Centru, unde au parte de o masă caldă şi de susţinere în realizarea temelor, astfel încât rezultatele lor la învăţătură să se îmbunătăţească.
"Dimineaţa vin elevii de la clasele I-IV, iar după-amiază, cei de la V-VIII. Dorim să prevenim abandonul şcolar, de aceea toţi elevii care au nevoie de ajutor, pe care, din varii motive, nu-l primesc acasă, sunt bineveniţi la noi. Pe lângă teme, avem şi activităţi şcolare, recreative sau care au diferite tematici", ne-a declarat Mariana Cocu, profesor asistent social.
Investiţii noi în parcul de joacă
Chiar în apropierea Primăriei, se află un teren de fotbal modern, împrejmuit corespunzător, care deserveşte întreaga comunitate dornică de mişcare în aer liber. De asemenea, în anul 2009, a fost dat în folosinţă un parc de joacă pentru copii. Parcul a avut de-a lungul timpului parte de reabilitări, însă, anul acesta, primarul doreşte să îi aducă şi alte îmbunătăţiri, prin achiziţionarea unor echipamente noi. „Sunt în discuţie cu o societate să mai dotez parcul cu ceva, dar nu vă pot spune acum exact în ce va consta investiţia. Eu am trimis poze cu parcul, cu ce avem, şi aştept să primesc o propunere. Doresc să mai achiziţionez încă două echipamente”, ne-a explicat edilul. Cert este că anul acesta, de Ziua Copilului, care se sărbătoreşte de regulă în parc, cei mici se vor bucura de echipamente de joacă noi, pe lângă activităţile specifice acestei zile.
De la uliţe, la străzi iluminate
Doar 15 lămpi mai lipsesc pentru ca întreaga comună să fie iluminată pe timp de noapte. În total au fost instalate 1.200 de lămpi cu led, iar uliţele au devenit străzi, noroiul fiind doar o aminitire pentru săteni.
"Mai avem nişte uliţe mici, pe care turnăm acum asfalt, vreo nouă străduţe, de aproximativ 50-70 de metri fiecare", ne-a mărturisit Adrian Filote.
Nici la capitolul deszăpezire nu sunt probleme. Aceasta se face în regie proprie, iar Primăria dispune de utilajele necesare, astfel încât să se poate intervină prompt încă de la prima zăpadă.
Reţeaua de canalizare, aproape de finalizare
Deşi s-au desfăşurat mai greu, lucrările pentru realizarea sistemului de canalizare se apropie de sfârşit. De asemenea, în Fârţăneşti se lucrează şi la a treia staţie de epurare, existând deja două staţii, una pentru fiecare sat.
"Eu zic că anul trecut ne-am mişcat destul de bine, dar recunosc că se putea şi mai bine. Mai avem de finalizat proiectul de canalizare, însă mai avem foarte puţin. Lucrăm în acelaşi timp şi la canalizare şi la apă, ca să nu mai intervenim ulterior. De asemenea, facem şi racordări la fiecare gospodărie, în cazul în care oamenii vor dori să se conecteze ulterior", ne-a declarat edilul.
Colectarea selectivă, un proiect în derulare
În biroul primarului Adrian Filote, ne-a atras atenţia o pubelă de gunoi aflată într-un colţ al încăperii. Era acolo pentru a fi testată, însă am aflat că nu reprezintă întocmai ceea ce şi-ar dori edilul. Acesta ne-a mărturisit că are în vedere achiziţionarea unor recipiente asemănătoare, dar fabricate dintr-un plastic mai dur, pe care urmează să le distribuie cât mai curând în întreaga comună. Investiţia face parte din demersul introducerii sistemului de colectare selectivă, la nivelul comunei. De asemenea, vor fi instalate şase puncte gospodăreşti prevăzute cu module pentru colectarea selectivă atât a deşeurilor reciclabile din plastic, carton, sticlă şi metal, cât şi a celor menajere.
„Vreau să fac şase puncte gospodăreşti de colectare pentru sticlă, plastic, metal, hârtie şi încă două pentru gunoi menajer. De asemenea, vom da fiecărei gospodării câte o pubelă, fiind vorba despre un număr total de 1.600 de astfel de recipiente, cu menţiunea că doar cei care plătesc taxa de habitat vor primi pubelă”, a declarat Filote.
Medicina se face şi la sat
Menţinerea stării de sănătate a locuitorilor este foarte importantă pentru edil, mai ales în contextul actual, în care numărul bolnavilor a crescut, după cum ne-a mărturisit acesta. Astfel, au fost găsit resursele necesare pentru înfiinţarea unui centru medical, pe două niveluri, cu patru spaţii mari: două săli de aşteptare şi două cabinete medicale, în care îşi desfăşoară activitatea doi medici de familie şi un dentist.
Natalitatea, în scădere
De-a lungul timpului, populaţia tânără din comună a migrat fie către oraşe, fie către alte ţări. Fenomenul a condus la o scădere drastică a natalităţii, după cum ne mărturiseşte cu îngrijorare primarul. Astfel, din 2007 până astăzi, numărul copiilor a scăzut de la 900 la 450, indiferent de condiţiile de desfăşurarea a activităţilor educaţionale create. “Majoritatea tinerilor aleg să plece în străinătate să muncească şi nu se mai întorc. Din păcate, numărul copiilor a scăzut la jumătate, din 2007 până acum”, a declarat edilul.
