”Vânătorii de asteroizi” gălăţeni, în programul NASA (FOTO și VIDEO)

”Vânătorii de asteroizi” gălăţeni, în programul NASA (FOTO și VIDEO)

Ovidiu Amălinei
Evaluaţi acest articol
(18 voturi)
1 comentariu

Când te gândeşti la „vânătorii de asteroizi”, în minte îţi vin personaje precum cele din filmele SF, înarmate cu lasere, generatoare de câmp gravitaţional sau nave spaţiale. Ei bine, adevăraţii cuceritori ai spaţiului nu arată nicidecum ca în Războiul stelelor, ci sunt, unii dintre ei, chiar… elevi de liceu. Observatorul astronomic de la Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii „Răzvan Angheluţă” din Galaţi este „comandamentul” unei astfel de echipe de „vânători de asteroizi”. Mai mult, vestea despre ei s-a dus până la NASA, agenţia spaţială cooptându-i într-un proiect… de dimensiuni cosmice!

Mentor al echipei gălăţene de exploratori ai spaţiului este Ovidiu Tercu, coordonatorul Observatorului Astronomic şi al Astroclubului „Călin Popovici”. Până prezent, la Observatorul astronomic gălăţean au fost observate peste 1.300 de obiecte (asteroizi şi comete) şi peste 11.000 de poziţii (coordonate cereşti ecuatoriale), raportate internaţional către Minor Planet Center, din care 5.433 de poziţii raportate pentru asteroizi apropiaţi pământului (Near-Earth Asteroids).
La aşa palmares, nu-i de mirare că, atunci când NASA a declanşat, luna trecută, o „vânătoare” de asteroizi – Asteroid Search Campaign – în fapt un amplu program internaţional cu valenţe educaţionale, echipa de „vânători de asteroizi” de la Galaţi s-a numărat printre cele 30 de „echipaje” de astronomi selectate din întreaga lume. Proiectul a fost realizat în colaborare cu telescopul Pan-STARRS 1, situat pe vârful Haleakala de pe insula Maui din Hawai, un observator care, pentru cei din lumea astronomilor, se bucură de o celebritate cam ca… „Metalica” în rândul iubitorilor de rock!
„E prima dată când participăm la un asemenea proiect, derulat de NASA prin International Astronomical Search Collaboration (IASC) şi Astronomers Without Borders (Astronomi fără frontiere) din SUA. Practic, fiecare echipă a primit mai multe seturi de fotografii realizate de telescopul Pan-STARRS 1, pe care a trebuit să le analizăm cu atenţie pentru a descoperi noi asteroizi. Noi avem o experienţă destul de vastă în observarea şi măsurarea poziţiilor asteroizilor, realizate chiar cu telescopul nostru, cu programul Astrometrica, dar acum a fost o experienţă nouă, în sensul că am avut pentru prima dată acces la imagini de la un telescop atât de performant, de „survey”, cu un diametru al oglinzii principale de 1,8 metri şi o cameră CCD – pentru fotografii – de 1,4 miliarde de pixeli! Iar în aceste imagini asteroizii se văd mult mai uşor, mai strălucitori decât la telescopul nostru”, ne-a explicat astronomul Ovidiu Tercu.

Cu ochii pe asteroizi

Ce-i drept, degeaba are telescopul oglinda mai mare decât roata carului, dacă nu ai şi ochiul antrenat. Gabriel Neagu are deja trei ani de când e „vânător de asteroizi”, are vreo 30 de astfel de corpuri cereşti identificate până în prezent. Programul NASA a fost o ocazie în plus de a-şi pune în valoare talentele de astronom.
„Mă uit după asteroizi care sunt nedescoperiţi. Asteroizii descoperiţi sunt semnalaţi cu un pătrat roşu şi cu denumirea lor. Cei nedescoperiţi nu au nici un fel de marcaj asupra lor. Sunt multe tipuri de asteroizi - se mişcă cu viteze diferite, au poziţii diferite. Cel mai bine sunt monitorizaţi asteroizii din apropierea Pământului. Sunt şanse foarte mici să apară unul pe care să nu-l cunoaştem…”, ne explică Gabriel.
La rândul ei, Ana Lupoae ne confirmă că, în ciuda tinereţii lor, „vânătoare de asteroizi” nu-i chiar „o joacă” de copii. „Urmărirea asteroizilor, chiar dacă în aparenţă poate că nu pare un lucru foarte complex, este în fapt unul foarte important, pentru că un asteroid, de exemplu, poate ameninţa integritatea planetei noastre. Dar dincolo de asta, din punct de vedere ştiinţific, asteroizii sunt nişte corpuri cereşti foarte interesante, pentru că sunt compuşi din diferite materiale şi este interesant să le analizezi compoziţia, comportamentul”, ne spune Ana.

Spaţiul, ultima frontieră

Nici măcar sistemul solar nu poate limita dorinţa de explorare a spaţiului a tinerilor astronomi gălăţeni. Telescopul este poarta spre stele şi galaxii aflate la mii şi mii de ani lumină de noi. Şi fiecare dintre ei visează să descopere cât mai mult din tainele universului. Dominic Zlat, de exemplu, îşi doreşte ca, într-o zi, să descopere o exoplanetă, poate chiar una asemănătoare cu Terra.
„În spaţiul cosmic sunt foarte multe planete care seamănă mult cu planeta noastră. Mi-ar plăcea mult să descopăr o planetă cu potenţial de a susţine viaţa, ar fi foarte interesant datorită semnificaţiei pe care un astfel de lucru l-ar avea pentru noi. O descoperire de acest tip ne poate schimba în mod absolut toate cunoştinţele şi modul în care înţelegem universul şi viaţa!”, ne mărturiseşte Dominic.
Nu ar fi imposibil ca, într-o zi, dorinţa lui Dominic şi cele ale colegilor săi să devină realitate. Astronomii gălăţeni au deja în palmares descoperirea unor corpuri cereşti cu totul speciale, precum cele 12 stele variabile care poartă toate numele Galaţiului. Şi se anunţă noi descoperiri interesante!

Fratele mai mic al telescopului Hubble

Piesa de rezistenţă a Observatorului gălăţean este telescopul principal, având la bază un sistem Ritchey-Chretien, similar cu cel utilizat la construirea telescopului Hubble. Telescopul gălăţean a fost dotat cu o oglindă de 400 mm, executată la comandă de către firma Astro Systeme Austria, şi pus pe o montură ecuatorială de tip german ASA Direct Drive DDM 85 produsă de aceeaşi firmă. De asemenea, telescopul a fost dotat, printre altele, cu o cameră CCD specială şi filtre de fotometrie destinate activităţilor de cercetare ştiinţifică şi astrofotografie. În plus, pentru observaţiile solare a fost achiziţionată o lunetă SolarMax /H-alfa, unică la vremea ei în România. Pentru activităţi educaţionale, în ceea ce priveşte Planetariul, el a fost dotat la rândul său cu un sistem de proiecţie digital In Space System 2C HD şi un ecran de proiecţie cu diametrul de 7 m.

După validare, un asteroid numit… Galaţi

Astroclubul „Călin Popovici” a trimis mai multe rapoarte la International Astronomical Search Collaboration pentru validarea unor descoperiri. Echipa de „vânători de asteroizi” a primit deja din partea NASA certificate de participare, dar odată cu validarea oficială a rezultatelor va avea şi dreptul de a denumii corpurile cereşti descoperite. Iar din câte am aflat, unul dintre meteoriţi recent descoperiţi va purta numele Galaţiului! Dar staţi liniştiţi, nu e vreun meteorit precum cel care a schimbat lumea în vremea dinozaurilor…

Citit 5022 ori Ultima modificare Marți, 02 Iunie 2020 12:41

1 comentariu

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.