respir – [ce dor sălbatec!] – levănţică –
[plus douăzeci şi patru de carate!] –
mă uit şi mă apucă 13-14 şi 15-16 gânduri preacurate
şi-un fel de dor nebun, fără sfârşire,
şi-o viaţă defensivă, fără moarte –
şi stau la geam, şi-o chem la poezie,
dar ea nu vine...şi pândesc muşcate !!!
dar e frumos – nu poate să nu fie –
în jurul ei toţi mor de admirare,
toţi zic şi scriu în gând: jos pălăria (!)
şi-şi pun de vis şi de spânzurătoare !!!
în jurul ei nu-i chip de veşnicie, în jurul ei doar clipa se petrece –
e cea mai rece în ist iad al lumii,
e cea mai caldă-n iastă lume rece !!!
parfumuri fine-mi s/pun pe aşteptare,
lungi/sacre visuri de cotrobăire
prin prea/mult ne/cunoaşterea că poate-mi
fi chiar mireasa care să mă mire –
şi uite-aşa m-apucă 13-14...şi 15-16...şi pândesc muşcate –
respir – [ce dor nebun de levănţică
îmi smulge timpul din singurătate !!!]
