* Tatiana Gălăţeanu este primăriţă în satul Giurgiuleşti, Republica Moldova * Alături de ea mai sunt vreo zece "gălăţeni" care locuiesc dincolo de Prut *
Gălăţenii sunt mai mulţi decât a arătat ultimul recensământ al populaţiei. Câţiva trăiesc la o aruncătură de băţ de noi, dar nu au avut posibilitatea să voteze la alegerile de duminică. Şi asta pentru că au nu doar buletin diferit de al nostru, ci şi paşaport altfel. Sunt gălăţenii de peste Prut, locuitori ai Giurgiuleştiului, un sat legat mai degrabă de Galaţi decât de capitala raionului, din care face parte, Cahul.
În satul Giurgileşti locuiesc aproximativ zece persoane (trei familii) care poartă numele Gălăţeanu. Întâmplător, una dintre ele este chiar primăriţa din sat, Tatiana Gălăţeanu. Sau poate că nu e întâmplător, poate că la un anumit nivel al subconştientului, cetăţenii cu drept de vot din Giurgiuleşti au vrut să aibă o conducere de Uniunea Europeană.
Plecată în Irlanda cu acte false, de Lituania
Primăriţa Tatiana Gălăţeanu, care a dobândit acest nume de la soţul ei, Dumitru Gălăţeanu, are o poveste care i-ar face pe mulţi scenarişti geloşi. Cu câţiva ani în urmă, când problemele economice ale Republicii Moldova îi afectau serios pe cei de pe malul stâng al Prutului, avea două slujbe. Dimineaţa lucra ca bibliotecar la şcoala din Giurgiuleşti, iar după-amiaza venea în pieţele din Galaţi să vândă tot felul de produse. "Am fost şi la Galaţi şi am vândut în pieţe. Dimineaţa mă duceam la şcoală, iar apoi veneam la Galaţi cu produse pentru că altfel nu reuşeam să ne descurcăm. Astea erau vremurile", spune primăriţa. În 2005, tot din cauza neajunsurilor, a plecat să muncească în Irlanda. Dar, cum nu era cetăţean UE, a apelat la acte false. "Am muncit cu acte false acolo. Am avut paşaport fals, de Lituania. Doar aşa am reuşit să îmi fac forme "legale" de muncă. Cei de acolo nu au ştiut niciodată că eu sunt din Republica Moldova. Toţi ştiau că sunt lituaniancă. La început, pentru că nu ştiam limba, am lucrat la curăţenie, dar apoi am avansat şi am lucrat la raionul de pâine", povesteşte Tatiana Gălăţeanu. S-a întors în 2008 şi, ulterior, a candidat la Primărie şi a câştigat.
Doi "Gălăţeni" pe maluri diferite de Prut
O întâmplare absolut incredibilă legată de numele Gălăţeanu s-a petrecut în urmă cu mulţi ani, când a fost Podul de Flori. "Am mers şi noi pe pod şi a a venit la mine şi la soţul meu un gălăţean care ne-a oferit un disc vinil cu Irina Loghin. Şi am făcut cunoştinţă. Îl chema Ion Gălăţeanu. Vă daţi seama că nu ne-a venit să credem. Două persoane din ţări diferite care se întâlnesc pe graniţă şi pe care îi chema la fel: Gălăţeanu", îşi aminteşte primăriţa din Giurgiuleşti. Cele două familii au rămas prietene până astăzi şi se vizitează constant, întocmai ca nişte rude apropiate. "Nu suntem rude, dar din start ne-am simţit apropiaţi, am rămas prieteni. Aşa a vrut Dumnezeu!", mai spune Tatiana Gălăţeanu.
Galaţi şi Giurgiuleşti, strâns legate
Galaţiul şi Giurgiuleştiul au fost mereu legate într-un fel sau altul, deşi au fost despărţite de un râu şi un hotar. "Galaţiul a fost întotdeauna salvarea oamenilor din Giurgiuleşti. Aproape toţi au mers să vândă ceva, orice, în pieţele din Galaţi. Şi acum mulţi fac asta. Dar ştiţi că, în ultima vreme, se întâmplă şi fenomenul invers. Gălăţenii vin să ia benzină mai ieftină de la noi. Şi nu doar benzină. Oamenii vin să îşi facă aici cumpărăturile. Unele produse sunt mult mai ieftine la noi. Dar sunt şi produse mai ieftine în România. Unele produse le luăm din România, altele de la noi, pentru altele mergem în Ucraina, la Reni. Luăm de unde e mai ieftin. Practic, la o masă avem de multe ori produse din trei ţări diferite", mai spune primăriţa Tatiana Gălăţeanu.
Gălăţeanu, erou în al doilea Război Mondial
Gălăţeni sunt de multă vreme în Giurgiuleşti, dar şi în alte sate de-a lungul Prutului, până la Cahul (în Vadul lui Isac sau în Cuza Vodă). Dovadă e monumentul celor din Giurgiuleşti căzuţi în cel de-al Doilea Război Mondial. Între numele aflate pe un monument situat în centrul oraşului se află şi cel al lui Gălăţeanu Zahar Petrovici.
